Vineri, Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), a generat controverse printr-o declarație publică în care a criticat vehement manifestanții suveraniști, calificându-i drept „infractori” și acuzându-i de comportamente agresive și contrare valorilor democratice. Afirmațiile sale ridică întrebări esențiale privind respectarea prezumției de nevinovăție, un principiu fundamental al statului de drept garantat de Constituția României.
Citește și: Un cunoscut jurnalist rupe tăcerea și pleacă de la Digi 24 după 10 ani: „Presa mare este ca un cancer!”
Declarațiile publice ale lui Bănescu
Într-un mesaj publicat, Bănescu a exprimat critici dure la adresa suveraniștilor, pe care i-a asociat cu „barbaria” și „grobianismul” în spațiul public. El a precizat:
„Suveranism” contondent
Agresarea unor jurnaliști care își împlinesc onest datoria în spațiul public, ca și ironizarea și intimidarea acestora pe holurile Parlamentului, arată cu maximă precizie gradul de barbarie, grobianism și vulgaritate agresivă al celor ce se intitulează, irealist din punct de vedere politic, „suveraniști”.
Suveranismul real e inclus în Constituția României care trebuie doar citită, înțeleasă și respectată, nu în discursuri furibunde, agramate și rupte de realitate.
Suveranitatea față de civilizație și civilitate, față de buna-cuviință, decență, dialog și respect pentru alteritate este, într-adevăr, definitorie pentru „suveraniștii” aflați în treabă și explică deplin fobia lor față de Europa, europenism și europenitate.
Acestea sunt fondate pe religiile Cărții, pe civilizația Decalogului și cultura Dialogului, nu pe analfabetism cultural, călcare în picioare a moralei și „dialog” ca la ușa cortului.
Transformarea susținătorilor „suveranismului” în agresori ai comunitarismului democratic și ai jurnaliștilor liberi să relateze de pe teren în beneficiul interesului public, constituie nu doar o infracțiune comisă, desigur, de niște infractori, ci și simptomul unei tragice schimbări de paradigmă social-politică pe fondul degradării educației și, ca urmare, a societății românești, fără precedent în ultimii 35 de ani.
Datoria oamenilor lucizi, martori ai acestei deraieri societale, este să se angajeze etic în contracararea ei. Singura postură civică acceptabilă într-un context social amenințat de factori agresiv manipulatori și destabilizatori este aceea de „spectator angajat”. Adică implicat, măcar prin cuvânt, în apărarea binelui public care poate supraviețui doar în starea de echilibru asigurată de educație, internalizare a respectului temător față de lege și asimilarea principiilor morale elementare.
În absența lor se întinde stepa sălbăticiei și barbariei suverane.”
Problema prezumției de nevinovăție
Afirmațiile lui Bănescu, conform cărora manifestanții suveraniști sunt „infractori”, sunt problematice din perspectivă juridică, întrucât doar instanțele de judecată pot stabili vinovăția unei persoane. Constituția României, prin articolul 23, garantează prezumția de nevinovăție: „Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată.”
Această afirmație este susceptibilă de a încălca drepturile fundamentale ale celor vizați, afectând imaginea publică și contribuind la escaladarea tensiunilor sociale.
Derapaj în exercitarea funcției publice
Calitatea de membru al CNA impune promovarea echilibrului și respectului pentru lege. Prin declarațiile sale, Vasile Bănescu riscă să încalce aceste principii, emițând judecăți de valoare care contravin rolului său oficial. Observatorii atrag atenția că astfel de poziții riscă să alimenteze polarizarea socială și să prejudicieze grav imaginea manifestanților.
Declarația sa evidențiază o schimbare îngrijorătoare de ton în discursul public, mai ales când vine din partea unui reprezentant al unei instituții menite să reglementeze echilibrul în spațiul audiovizual. Pe lângă potențialele implicații juridice, această situație reflectă o problemă mai amplă legată de dialogul politic și social din România.
