Două studii recente, publicate în reviste de prestigiu, au reînnoit preocupările legate de riscul de deteriorare cognitivă persistentă la un an după infectarea cu SARS-CoV-2. În timp ce virusul este cunoscut pentru tropismul său în tractul respirator, noile cercetări subliniază impactul acestuia asupra creierului și funcțiilor cognitive pe termen lung, chiar și în cazul tinerilor sănătoși. Primul studiu, apărut în The Lancet la începutul lunii octombrie, a avut ca subiecți tineri cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, care au fost infectați voluntar cu SARS-CoV-2, în timp ce al doilea studiu, publicat pe 23 septembrie în Nature Medicine, a urmărit pacienți cu vârsta medie de 54 de ani, care fuseseră spitalizați din cauza unor forme severe de Covid-19. Ambele lucrări au ajuns la concluzia că infecția cu acest virus poate produce efecte cognitive de durată, deși acestea variază în funcție de gravitatea bolii și vârsta pacienților.
Studiile recente arată efecte cognitive persistente la un an după infectarea cu Covid-19, chiar și la tineri sănătoși
Primul studiu, condus de cercetătorii de la Imperial College și King’s College din Londra, a urmărit 34 de participanți voluntari tineri, sănătoși, cărora li s-a injectat o doză mică de SARS-CoV-2 (tulpina originală). Doar 10 dintre aceștia au contractat virusul, iar comparațiile între cei infectați și grupul neinfectat au relevat deficiențe cognitive ușoare care persistă chiar și la un an de la infectare. Conform cercetătorilor, deși aceste deficiențe sunt detectabile prin teste obiective, pacienții tineri nu le resimt în mod subiectiv. Lisa Chakrabarti, de la Institut Pasteur din Paris, a subliniat că „această deteriorare este ușoară, dar semnificativă”, adăugând că „cu cât încărcătura virală este mai mare, cu atât deteriorarea este mai accentuată.”
Al doilea studiu, publicat în Nature Medicine, a fost realizat pe un eșantion mai în vârstă, de 54 de ani în medie, și s-a concentrat pe pacienții care fuseseră spitalizați pentru forme severe de Covid-19. Aceștia au prezentat efecte cognitive mult mai pronunțate decât tinerii, incluzând scăderea volumului creierului și creșterea proteinelor asociate cu leziuni cerebrale. Studiul a atras atenția asupra faptului că aceste efecte pot fi similare cu îmbătrânirea accelerată a creierului, comparând starea post-recuperare a pacienților cu procesele degenerative naturale.
Mahmoud Zureik, profesor de epidemiologie și sănătate publică la Universitatea Versailles-Saint-Quentin, a avertizat că „Covid-19 nu este întotdeauna o boală simplă de scurtă durată: infecția poate duce la sechele cognitive prelungite, chiar dacă probabil doar ușoare.” De asemenea, a remarcat că „acești tineri sănătoși, care au acceptat să fie inoculați cu SARS-CoV-2, sunt expuși riscului de a păstra sechele neurologice ușoare, dar persistente.”
Aceste cercetări vin în contextul unor dovezi tot mai numeroase care arată că virusul SARS-CoV-2 nu afectează doar plămânii, ci poate avea repercusiuni asupra mai multor organe, inclusiv asupra creierului. Efectele cognitive pe termen lung sunt doar o parte din complicațiile neurologice pe care virusul le poate provoca, în afara celor acute, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau tulburările neuromusculare. În concluzie, cele două studii subliniază că, deși tinerii sănătoși par mai puțin afectați de infecția cu SARS-CoV-2, riscul de a dezvolta deficiențe cognitive persistente rămâne semnificativ.