În dimineața zilei de marți, 25 iunie 2024, China a realizat o performanță extraordinară în explorarea spațială, aducând pe Pământ primele mostre de material selenar colectate de pe fața nevăzută a Lunii. Capsula cu mostrele a aterizat la ora 09:07 (ora României) în Mongolia Interioară, marcând o piatră de hotar în cercetarea lunară.
Citește și: Fenomen straniu: Rotația nucleului Pământului încetinește. Ar putea modifica durata zilelor
Misiunea Chang’e 6, lansată pe 3 mai, este compusă din patru module: o sondă de aselenizare, o capsulă de returnare, o sondă orbitală și o mică rachetă la bordul sondei de aselenizare. După ce a ajuns pe orbita Lunii în cinci zile, sonda Chang’e 6 a aselenizat pe 1 iunie în craterul Apollo, situat în bazinul South Pole-Aitken (SPA) – o regiune vastă și neexplorată, de 2.500 de kilometri lățime, pe fața nevăzută a Lunii.
Operațiunea de colectare și întoarcerea mostrelor pe Pământ
Sonda a extras aproximativ 2 kilograme de material selenar. Ulterior, încărcătura valoroasă a fost lansată la bordul unei mici rachete care a întâlnit sonda orbitală. Sonda orbitală, având capsulele de returnare cu mostrele, a început drumul de întoarcere către Pământ în jurul datei de 21 iunie, conform Space.com și NASA, dat fiind că oficialii chinezi au oferit puține detalii despre cronologia exactă a misiunii.
Importanța istorică și științifică a misiunii Chang’e 6
Chang’e 6 nu este prima misiune care aduce mostre de pe Lună. Uniunea Sovietică, Statele Unite și China, cu misiunea Chang’e 5 din 2020, au adus anterior material selenar pe Pământ, însă toate aceste misiuni au colectat mostre de pe fața vizibilă a Lunii. Explorarea feței nevăzute a Lunii este mult mai complexă și necesită utilizarea sateliților-releu pentru comunicare, având în vedere că această parte a Lunii nu este orientată spre Pământ. China a lansat deja doi astfel de sateliți pentru a facilita aceste misiuni.
Materialul colectat de Chang’e 6 ar putea oferi răspunsuri esențiale privind istoria Sistemului Solar. Bazinul South Pole-Aitken s-a format în urmă cu 4,26 miliarde de ani, după majoritatea craterelor selenare, create în perioada cunoscută sub numele de „Marele bombardament târziu”. Înțelegerea formării acestui bazin ar putea clarifica dacă el a făcut parte din acest eveniment sau a fost unul separat, având implicații majore asupra teoriei conform căreia asteroizii ar fi adus apă și materiale organice pe Pământ în acea perioadă, aspect crucial pentru originea vieții pe planeta noastră, conform Planetary Society.
Viitorul programului spațial chinez
China nu se oprește aici. Chang’e 6 este doar a doua misiune pe fața nevăzută a Lunii, prima fiind Chang’e 4 în ianuarie 2019, care a transportat un rover numit Yutu 2, încă activ. Planurile viitoare includ misiunile Chang’e 7 și Chang’e 8, programate pentru lansare în 2026 și 2028. Chang’e 8 va testa tehnologii esențiale pentru construirea unei baze selenare în apropierea polului sudic al Lunii, bogat în apă înghețată, cu scopul de a o construi în anii 2030.
Misiunea Chang’e 6 nu doar că marchează un succes istoric pentru China, ci deschide și noi perspective pentru explorarea și înțelegerea Lunii și a Sistemului Solar.
Ecaterina
25 iunie 2024 at 20:20
Chinezii nu acționează niciodată la întâmplare și nu m-ar mira ca în viitor să-și revendice polul sudic al Lunii cu resursele sale aferente, chiar dacă legea internațională „Outer Space Treaty” din 1967 interzice pretențiile teritoriale asupra corpurilor cerești, inclusiv a lunii. În ziua de astăzi, nimic nu se mai face doar de dragul științei, a pionieratului (în sensul de deschizător de drumuri) și supremației într-un anumit domeniu.