Ungaria a stârnit un val de indignare în UE prin prezentarea unei soluții de gestionare a fluxului de migranți, provocând o reacție furibundă din partea guvernului belgian. Potrivit informațiilor transmise de AFP, citate de Știrile ProTV, Budapesta a prezentat recent un plan care presupune trimiterea solicitanților de azil ajunși la granița cu Serbia direct la Bruxelles, utilizând autocare special închiriate pentru această misiune. Acțiunea Ungariei a intensificat tensiunile din cadrul Uniunii Europene, mai ales că operațiunea a fost mediatizată într-un mod amplu, atrăgând critici vehemente din partea mai multor oficiali europeni.
Ungaria a stârnit furie în Belgia cu planul de a trimite migranți către Bruxelles
Amenințarea făcută de Ungaria nu este una nouă. Deja din luna august, guvernul de la Budapesta lansase această idee, însă în ultimele zile, situația a escaladat după ce autoritățile ungare au prezentat un convoi de autocare galbene, aparținând unei companii publice, dedicate transportului migranților către capitala Uniunii Europene. Ministrul adjunct de interne al Ungariei, Bence Retvari, a oferit o explicație pentru această măsură radicală: „UE vrea să forţeze Ungaria să lase să intre migranţii ilegali pe care îi oprim la graniţa sudică a ţării”, a afirmat acesta vineri. Mai mult, el a continuat: „Ei bine, după aplicarea procedurilor europene, le vom oferi un bilet dus gratuit către Bruxelles. Dacă Bruxellesul îi vrea, îi va avea”, subliniind astfel atitudinea provocatoare a guvernului ungar în fața deciziilor UE.
Această acțiune a venit în contextul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a impus Ungariei, în luna iunie, o amendă record de 200 de milioane de euro pentru nerespectarea tratatelor europene privind dreptul de azil. Pe lângă această amendă, Ungaria este obligată să plătească o penalitate zilnică de un milion de euro, o sancțiune pe care guvernul condus de premierul Viktor Orban refuză categoric să o accepte, catalogând decizia drept „nedreaptă” și „scandaloasă”. În fața acestei provocări, secretarul de stat belgian pentru azil și migrație, Nicole de Moor, a reacționat vehement, declarând că această amenințare este „inacceptabilă” și subliniind că „acest tip de bravadă este dăunător şi contraproductiv” pentru solidaritatea europeană. De Moor a avertizat și cu privire la o „încălcare flagrantă a acordurilor europene și internaționale”.
La nivelul Comisiei Europene, situația a fost tratată cu o anumită reținere, oficialii afirmând că s-au obișnuit cu astfel de „declaraţii zgomotoase din partea Ungariei”. Întrebată despre aceste evoluții în luna august, Comisia a evitat să comenteze în mod direct, dând de înțeles că această retorică provocatoare din partea Budapestei face parte din strategia guvernului condus de Orban.
Premierul Viktor Orban și-a consolidat imaginea de lider naționalist, vehement opus migrației, mai ales în contextul crizei din 2015, când a ordonat ridicarea de garduri la granițele Ungariei pentru a opri fluxul de migranți. Orban a fost constant în poziția sa că dorește să protejeze identitatea „creștină” a Europei, acuzând țările din Europa de Vest de înlocuirea etnică prin acceptarea masivă a migranților extra-europeni.
În fața refuzului Ungariei de a plăti amenda impusă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Comisia Europeană poate recupera sumele prin deducerea acestora din fondurile europene alocate Ungariei. De altfel, Bruxellesul continuă să înghețe fonduri în valoare de 19 miliarde de euro destinate Ungariei, ca urmare a acuzațiilor privind încălcarea principiilor statului de drept, amplificând astfel conflictul dintre Budapesta și instituțiile europene.