Un fenomen bine cunoscut de majoritatea oamenilor, uitarea bruscă a unui gând, a unui motiv pentru care intrăm într-o cameră sau a unei idei pe care intenționam să o comunicăm, este explicat acum de specialiști. Creierul uman, responsabil pentru gestionarea simultană a unui volum impresionant de informații și procese cognitive, pare uneori să „scurtcircuiteze”. Însă ce se întâmplă exact în aceste momente de uitare temporară și cum funcționează de fapt memoria noastră?
Studiu recent dezvăluie ce se întâmplă în creier atunci când uităm brusc ce ne gândeam
Pentru a înțelege mecanismul din spatele uitării, este necesar să abordăm structura complexă a memoriei umane și să demontăm miturile legate de acest proces. Memoria nu este un concept unic și omogen, după cum a explicat Susanne Jaeggi, profesor de psihologie la Universitatea Northeastern, într-un interviu pentru Live Science. „Memoria nu este doar un singur lucru. Există componente foarte diferite ale memoriei, iar acestea sunt legate de procese cognitive distincte,” a precizat Jaeggi.
Din perspectiva neuroștiinței, este esențial să distingem între două forme de memorie: memoria de lungă durată și memoria de lucru. Memoria de lungă durată este responsabilă pentru stocarea unor amintiri variate, cum ar fi cunoștințele, experiențele sau abilitățile acumulate de-a lungul vieții, pe o perioadă ce poate varia de la câteva ore la decenii întregi. În contrast, memoria de lucru, un spațiu mental temporar, gestionează gândurile care se mișcă rapid prin minte doar pentru câteva secunde sau minute. Earl K. Miller, profesor de neuroștiințe la MIT, descrie acest tip de memorie ca „tabloul de desen al gândirii conștiente,” unde fiecare nouă informație, dialog interior sau stimul senzorial este procesat în timp real.
Una dintre cauzele principale pentru care uităm idei pe care tocmai le aveam este legată de capacitatea extrem de limitată a memoriei de lucru. Deși există discuții în comunitatea științifică cu privire la limitele exacte ale acestei memorii, psihologii estimează că majoritatea oamenilor pot gestiona simultan între patru și șapte „bucăți” de informație, cum ar fi litere, cifre sau cuvinte. „Creierul sare de la o idee la alta, ceea ce face mai probabil ca una dintre ele să se piardă în acest proces,” explică Miller.
Mai mult, creierul are tendința de a șterge rapid informațiile neimportante din memoria de lucru pentru a face loc celor noi. Dacă aceste informații pe termen scurt nu sunt transferate în memoria de lungă durată printr-un proces cunoscut sub numele de consolidare, ele sunt pierdute definitiv din conștiință.
Un alt factor important de reținut este faptul că creierul nu este capabil de multitasking real. „Când crezi că faci multitasking, de fapt, jonglezi,” afirmă Miller. Acest proces de „jonglare” între diferite gânduri și sarcini necesită un efort conștient și este supravegheat de cortexul prefrontal al creierului, zona responsabilă pentru învățarea complexă, luarea deciziilor și raționamentul. Atunci când atenția noastră se concentrează exclusiv pe un anumit gând sau este deturnată către altă direcție, creierul „scapă o minge,” iar acele gânduri anterioare sunt uitate, a explicat specialistul, potrivit Live Science.
De asemenea, sunt mai multe circumstanțe care sporesc șansele de a uita. Creierul este mai predispus să piardă informații din memoria de lucru atunci când este obosit sau afectat de consumul de alcool sau alte substanțe. În plus, vârsta joacă un rol crucial; potrivit lui Miller, funcția memoriei de lucru atinge apogeul în jurul vârstei de 20 de ani și începe să se deterioreze progresiv pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Pentru cei care se confruntă în mod regulat cu uitarea gândurilor, există totuși soluții practice. Miller recomandă reducerea multitasking-ului, subliniind că acest proces „face uitarea mai probabilă.” În cazul în care un gând a dispărut deja, Susanne Jaeggi sugerează o strategie simplă și eficientă: „Recrearea contextului poate ajuta.” Aceasta presupune revenirea în camera în care ne aflam inițial sau retraseul gândurilor noastre pentru a oferi creierului un impuls suplimentar necesar pentru a recupera informația înainte de a dispărea complet.
Citește și: O bulă uriașă descoperită în centrul galaxiei noastre ar putea schimba tot ce știm despre Univers!
Aceste constatări subliniază faptul că memoria umană este un mecanism complex și delicat, care poate fi afectat de diverși factori. Totodată, strategiile propuse de experți ne oferă mijloace practice pentru a îmbunătăți capacitatea noastră de a reține informațiile importante în viața de zi cu zi.