Halloween. Etimologic NU înseamnă „Hell will win”. Îmi pare rău pentru cei care au preluat ideea, dar nu este nimic adevărat în această afirmație. Aici avem de-a face cu ceea ce se numește „false friend” – așa cum „friendship” NU înseamnă „corabia prietenului”, nici „Halloween” nu înseamnă „Iadul va învinge”.
Însă nu din această cauză, a numelui prost interpretat, nu ar trebui să fie o sărbătoare pentru noi și pentru copiii noștri. Ci pentru forma ei de manifestare și repercusiunile pe care le are în dezvoltarea și educația sănătoase ale celor mici.
Costume grotești, un kitsch înfiorător, horror, promovarea morții și a morbidului sunt motive destule pentru a refuza să ne mânjim copiii cu asemenea orori.
Nu văd care ar fi argumentația logică a unui părinte care își costumează copiii în vampiri, draci, vrăjitori, lilieci, păianjeni, schelete. Nu văd ce lucruri bune, folositoare, pot învăța copiii din așa ceva.
Ni se aduce drept motivație a susținerii acestui obicei împrumutat faptul că și noi avem datini păgâne. Lucru parțial adevărat.
Haideți să ne lămurim.
În folclorul românesc NU se promovează „sfânta moarte”, nici satana.
Cei care au făcut cursuri de Folclor (ca obiect de studiu în anul I la Facultatea de Litere) știu că toate obiceiurile precrestine, păgâne, care au dăinuit pe teritoriul României până în ziua de astăzi au fost încreștinate. De exemplu, irozii aduc aminte de pruncii omorâți de Irod când Îl căuta pe Hristos, despre care credea că îl va face să își piardă împărăția lumească. Colindatul vestește Nașterea Domnului. Plugușorul are elemente istorice, amintind de originile noastre latine și de principala îndeletnicire a strămoșilor noștri.
Măștile antropomorfe și zoomorfe folosite și astăzi între Crăciun și Bobotează în unele zone ale României au un rol anume. Ele, acelea care întruchipează maleficul, sunt puse față în față cu Binele. În jocurile adiacente în care cele două forțe antagonice sunt implicate se prezintă lupta Binelui cu Răul, luptă din care Binele iese întotdeauna învingător, dând datinilor un rol educativ. În plus, în niciun obicei care implică lupta Binelui cu Răul și folosirea maștilor NU sunt folosiți copii.
Halloween-ul NU ARE acest atribut.
În Halloween, oribilitatea, moartea, înfiorătorul (în care ne îmbrăcăm copiii) – Răul într-un cuvânt – pur și simplu există. Și absolut nimic nu i se împotrivește. Din acest motiv, Halloweenul nu are niciun rol moralizator, nu aduce nimic folositor celor mici.
Acelor persoane care promovează această sărbătoare pretinzând că este inofensivă și încearcă să își cosmetizeze și argumenteze poziția cu tot felul de „dovezi” le scapă un lucru esențial – toate sărbătorile în care se folosesc încă din vechime măști și costume au ca punct central victoria forțelor Binelui, care se împotrivesc din răsputeri forțelor Răului. În Halloween avem doar partea întunecată.
Prostia noastră a ajuns atât de departe, că există adulți care cumpără bostani și la 200 de lei bucata!
Dovlecii care erau altă dată dați hrană porcilor sunt acum pictați grotesc. Felinarele copilăriei, făcute din pepeni, decupați cu îngerași, steluțe, Luna și Soarele, s-au transformat în felinare din plastic sau în bostani schingiuți înfățișând chipuri demonice.
Ca să ce?! Ce au de învățat copiii din aceste manifestări?
Copiii la colindat de Crăciun nu mai vin de ani buni. Nu îi mai lasă părinții, pentru că, zic ei, popularizează o religie cu precepte de Ev Mediu. Dar vin de Halloween, îmbrăcați în draci, schelete, pictați pe față ca hârci, morți dezgropați și fantome, criminali, purtând costume cumpărate cu bani grei de aceiași părinți care „salvează planeta” de oameni vii.
Aceiași părinți care își costumează copiii în moarte, care fac prăjituri întruchipând cranii, organe și membre umane însângerate sunt cei care au fost și sunt împotriva predării Religiei în școli, pretinzănd că dogma creștină „îi sperie” pe copii cu „povești de groază”. Moartea care vine să îi ia, dracii care îi terorizează, vampirii care le sug sângele, zombie care vin să muște din oameni vii și cadavre de Halloween nu sunt, în viziunea lor, ceva de speriat copiii
, însă ideea că există pedeapsă divină pentru cei care nu sunt cuminți (pentru cei care fac rău, mint, care fură, omoară, distrug șamd) le sperie copiii!
Pentru ce ne pregătesc copiii aceia care le fac prăjituri care arată ca niște gândaci, precum carnea putrezită, reprezentând cranii umane însângerate?
Totul frizează absurdul. Și ni se spune că acest lucru înseamnă „progres”.
Mă iertați, eu nu înțeleg motivul pentru care chipurile și trupurile fragede, frumoase și nevinovate ale copiilor trebuie să fie schimonosite. Nu văd rațiunea, nu văd ce câștig ar avea copiii din această sărbătoare a prostului-gust, a oribilului.
Dacă voi îmi puteți explica ce este pozitiv și cum ne ajută copiii Halloweenul, vă rog să mă informați și pe mine.
