Tehnologia avansată, impulsionată de progresul rapid în inteligența artificială, își consolidează tot mai mult rolul în explorarea și analiza detaliată a operelor de artă, oferind astfel o perspectivă unică și dezvăluind secrete ascunse care, altfel, ar fi rămas necunoscute pentru ochiul uman. Recent, un algoritm extrem de sofisticat a reușit să scoată la iveală o anomalie fină în una dintre cele mai discutate lucrări atribuite lui Rafael, cunoscută sub numele de Madonna della Rosa, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și: Un satelit NASA a descoperit un nor misterios, fix și care se formează mereu la fel, în același loc
Descoperire revoluționară: inteligența artificială scoate la iveală o anomalie într-un tablou de Rafael
Această lucrare, reprezentând-o pe Fecioara Maria alături de Pruncul Iisus și Sfântul Ioan, a fost de mult timp subiectul unor dezbateri aprinse între experți, în mod special datorită chipului Sfântului Iosif, plasat discret în colțul din stânga sus al compoziției. De-a lungul timpului, autenticitatea acestui detaliu a ridicat întrebări, punând la încercare capacitatea experților de a înțelege cine ar fi putut contribui la realizarea acestei secțiuni a picturii.
Cu sprijinul cercetătorilor din Statele Unite și Marea Britanie, un algoritm special a fost dezvoltat pentru a analiza lucrările autentice ale lui Rafael prin detalii meticuloase. Acest sistem, o rețea neuronală denumită ResNet50 și dezvoltată de Microsoft, utilizează tehnici avansate de învățare automată pentru a distinge tușele unice ale renumitului maestru italian, oferind o acuratețe impresionantă de 98% în identificarea trăsăturilor autentice ale operelor sale.
Analizând elementele individuale din Madonna della Rosa, acest algoritm a detectat o incongruență între chipul Sfântului Iosif și restul personajelor din compoziție. Descoperirile sugerează că, deși Rafael ar fi realizat personajele centrale, chipul Sfântului Iosif ar fi fost, probabil, completat de Giulio Romano, unul dintre discipolii săi apropiați, care ar fi contribuit la această parte a tabloului.
Rezultatele oferite de această tehnologie nu doar că validează ipotezele formulate anterior de specialiști, dar și deschid noi direcții de cercetare pentru evaluarea și reinterpretarea capodoperelor clasice. Deși inteligența artificială a dovedit capacități remarcabile, cercetătorii subliniază că aceste unelte avansate ar trebui să completeze, nu să înlocuiască, expertiza și intuiția umană în domeniul artei.
Pe măsură ce astfel de tehnologii evoluează, ele ar putea deveni indispensabile în procesul de autentificare și evaluare a celor mai mari opere de artă ale lumii, redefinind modalitățile prin care istoria artei este interpretată și înțeleasă.
