Într-un moment critic pentru stabilitatea financiară a țării, demisia lui Marcel Ciolacu din funcția de prim-ministru și retragerea Partidului Social Democrat de la guvernare amplifică vulnerabilitățile României în fața instituțiilor europene și a piețelor internaționale. Cabinetul aflat în prezent într-o formulă interimară se confruntă cu amenințarea suspendării fondurilor europene, în contextul în care reformele fiscale promise nu au fost puse în aplicare. Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, Comisia Europeană urmează să transmită un avertisment oficial la începutul lunii iunie, ceea ce ar putea avea consecințe grave asupra bonității deja fragile a statului român pe piețele externe de capital.
În același timp, negocierile pentru menținerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență – estimate la 13,5 miliarde de euro – se află într-un punct critic, existând riscul pierderii parțiale sau chiar totale a acestor sume. Blocajul decizional generat de instabilitatea politică riscă să compromită dialogul cu Comisia Europeană, în condițiile în care România trebuie să își renegocieze condițiile de accesare a fondurilor în baza unor reforme neîndeplinite.
Întârzierea aplicării reformelor fiscale – care urmau să intre în vigoare de la 1 aprilie – a fost determinată de calcule politice în preajma alegerilor prezidențiale din toamnă, reforme ce presupun inclusiv majorarea taxelor și a TVA. Deși inițial autoritățile aveau în vedere discutarea acestor măsuri după evaluarea de la Bruxelles din luna iunie, noul context politic aruncă în incertitudine orice plan de reformă fiscală, în condițiile în care actualul guvern interimar are o marjă de manevră extrem de redusă.
Pe acest fundal, cifrele execuției bugetare din primul trimestru al anului 2025 conturează o imagine alarmantă a deteriorării echilibrelor fiscale. Deficitul bugetar a urcat la 43,66 miliarde lei, adică 2,28% din PIB, o creștere semnificativă comparativ cu perioada similară din 2024. În pofida angajamentului asumat în fața Comisiei Europene de a reduce deficitul ESA la 7% din PIB până la finalul anului, începutul de an compromite serios această promisiune.
În lipsa unor măsuri clare și rapide de corecție fiscală, presiunile asupra autorităților române vor deveni din ce în ce mai intense. Agențiile internaționale de rating păstrează pentru moment perspectiva negativă a României, dar prima reevaluare a ratingului suveran este programată pentru sfârșitul verii. Cu cât măsurile întârzie mai mult, cu atât ajustările fiscale necesare vor deveni mai drastice și mai greu de pus în aplicare într-un interval de timp tot mai comprimat.
