În ultimul an, o tendinţă neobişnuită a captat atenţia lumii: majoritatea companiilor chineze, inclusiv unele dintre cele mai mari corporaţii ale ţării, au început să înfiinţeze propriile lor forţe de voluntari, un fenomen rar întâlnit de la anii 1970. Potrivit unei analize realizate de CNN, cel puţin 16 mari corporaţii din China, printre care şi un gigant privat din domeniul producţiei de lactate, au format astfel de forţe în ultimele 12 luni. Aceste unităţi, denumite Departamentele Forţelor Armate Populare, sunt alcătuite din civili care îşi continuă munca obişnuită, dar care pot fi mobilizaţi ca o rezervă sau forţă auxiliară pentru armata chineză, cea mai mare din lume, relatează news.ro.
Corporaţiile Chineze Înfiinţează Armate Private într-o Mişcare Fără Precedent
Aceste forţe, care deocamdată nu operează în afara Chinei, au fost comparate cu Garda Naţională americană, având în vedere că sunt mai puţin asemănătoare cu mişcările de miliţie cu inclinaţii politice de dreapta. Crearea acestor brigăzi corporatiste subliniază îngrijorările crescânde ale Beijingului privind posibile conflicte externe şi instabilitatea internă, pe fondul încetinirii economiei. Acest fenomen este văzut ca o reacţie la pandemia recentă şi ca parte a eforturilor preşedintelui chinez Xi Jinping de a consolida controlul Partidului Comunist asupra societăţii, inclusiv sectorului corporatist.
Citește și: AMOR la Kremlin! Noua iubită a lui Vladimir Putin: o blondă Barbie, cu 32 de ani mai tânără
Conform analiştilor, reapariţia acestor miliţii corporatiste reflectă accentul pus de Xi Jinping pe integrarea dezvoltării economice cu securitatea naţională, într-un context de încetinire economică şi competiţie geopolitică în creştere. Aceste miliţii ar putea oferi Partidului Comunist mijloace mai eficiente de a reprima neliniştea socială, cum ar fi protestele şi grevele.
Economia Chinei a crescut cu 5,2% în 2023, depăşind uşor ţinta stabilită de Beijing, dar ţara se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv o scădere record a pieţei imobiliare, şomajul în creştere printre tineri, presiuni deflaţioniste, insolvenţe corporative în creştere şi tensiuni financiare la nivelul guvernelor locale. Neliniştea socială pare să crească, cu un număr de greve şi proteste care a crescut semnificativ în 2023 faţă de anul precedent.
Unităţile de miliţie, deşi au fost organizate în trecut de administraţii locale şi universităţi, au reapărut într-o măsură mult mai mare în cadrul companiilor, în special în întreprinderile de stat. Yili Group, un mare producător de lactate, a devenit prima mare companie privată din istoria recentă care a format o astfel de unitate. Aceste unităţi sunt adesea sub controlul direct al Armatei Populare de Eliberare sau al comitetelor Partidului Comunist local.
Miliţiile corporatiste nu sunt un fenomen nou în China, având rădăcini în anii 1920, când au sprijinit Partidul Comunist în diverse conflicte. Ele au devenit parte integrantă a structurii societale şi economice a Chinei, în special în timpul erei maoiste, când numărul lor a atins apogeul. Deşi unele întreprinderi de stat şi-au păstrat structurile de miliţie, acestea nu au fost prezente în sectorul privat până la reînvierea recentă, determinată parţial de pandemia COVID-19 şi de criza imobiliară.
Citește și: George Soros schimbă jocul: Chiar înainte de alegeri, a cumpărat peste 230 de posturi de radio
Reînfiinţarea acestor departamente militare în cadrul corporaţiilor este văzută ca o parte a efortului mai amplu al lui Xi Jinping de a moderniza armata şi de a îmbunătăţi capacitatea de mobilizare a ţării pentru apărare. Aceasta reflectă, de asemenea, dorinţa de a întări controlul societăţii şi de a pregăti naţiunea pentru posibile conflicte, în linie cu vechile sloganuri ale lui Mao despre „războiul poporului” şi integrarea civilă cu cea militară, sugerând o intensificare a sentimentului naţionalist şi a pregătirii pentru „reunificarea” cu Taiwanul, considerată de Partidul Comunist o „fatalitate istorică”.
O analiză complexă puteți citi AICI.
