Într-un eveniment istoric remarcabil pentru spiritualitatea românească, Biserica Ortodoxă Română se pregătește să marcheze un secol de la recunoașterea statutului său de Patriarhie, printr-un act de profundă semnificație: propunerea canonizării a cincisprezece cuvioși și mărturisitori români. Această inițiativă vine în contextul în care anul 2025 a fost desemnat drept Anul Centenar al Patriarhiei Române, un moment de celebrare a identității și spiritualității ortodoxe românești, dar și de recunoaștere a contribuțiilor semnificative ale acestor figuri exemplare la patrimoniul creștin ortodox.
Citește și: Luptă mare în BOR pentru Vasile Bănescu: ieri demis; astăzi în funcție
Potrivit basilica.ro, propunerile de canonizare vin din diverse regiuni ale Patriarhiei Române, fiecare cu propria sa listă de personalități spirituale care au contribuit semnificativ la viața și învățătura bisericească, atât în România, cât și în diaspora. Acești cuvioși și mărturisitori sunt recunoscuți pentru devotamentul lor față de credință, integritatea morală și contribuțiile teologice, fiind adesea luminători în perioade întunecate ale istoriei.
Mitropolia Munteniei și Dobrogei propune patru figuri de seamă:
- Pr. Dumitru Stăniloae (1903-1993), cunoscut pentru traducerea și comentarea Filocaliei, lucrări ce reprezintă o comoară a spiritualității ortodoxe, și pentru experiența sa în temnițele comuniste.
- Arhim. Sofian Boghiu (1912-2002), supranumit „Duhovnicul Bucureștilor”, rememorat pentru talentul său artistic și pentru ghidarea duhovnicească oferită mulțimii.
- Ieroschim. Dionisie Ignat (1909-2004), cunoscut pentru viața sa de asceză și învățătură în Sfântul Munte Athos.
- Arhim. Petroniu Tănase (1914-2011), care a revitalizat viața monahală la Mănăstirea Prodromu din Athos.
Mitropolia Moldovei și Bucovinei aduce în atenție doi duhovnici iubiți:
- Arhim. Cleopa Ilie (1912-1998), un păstor al sufletelor și un exemplu de viețuire în ascultare și rugăciune.
- Ieroschim. Paisie Olaru (1897-1990), căutat pentru harul liniștirii sufletelor și împăcării cu Dumnezeu.
Mitropolia Ardealului sugerează pentru canonizare:
- Arhim. Dometie Manolache (1924-1975), cunoscut ca „Apostolul Moților”, pentru milostenia și învățătura sa.
- Arhim. Serafim Popescu (1912-1990), care a marcat viața monahală la Mănăstirea Brâncoveanu.
Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului propune:
- Pr. Liviu Galaction Munteanu (1898-1961), un mărturisitor al credinței în fața persecuției comuniste.
Mitropolia Olteniei evidențiază doi stareți remarcabili:
- Arhim. Gherasim Iscu (1912-1951) și Arhim. Visarion Toia (1929-1951), ambii recunoscuți pentru viața lor de dedicare și suferințele îndurate sub regimul comunist.
Mitropolia Banatului include:
- Protos. Calistrat Bobu (1900–1975) și Pr. Ilarion Felea (1903-1961), amândoi venerați pentru credința și curajul lor în fața adversităților.
Mitropolia Basarabiei propune:
- Pr. Alexandru Baltaga (1861-1941) și Protos. Iraclie Flocea (1893-1964), figuri importante ale rezistenței spirituale și naționale în fața ocupării sovietice.
Aceste propuneri de canonizare reflectă nu doar diversitatea geografică și istorică a contribuțiilor la ortodoxia română, dar și unitatea în Duh a Bisericii Ortodoxe Române. Procesul de canonizare, în curs de aprobare de către Sfântul Sinod, nu este doar o recunoaștere a sfințeniei vieții acestor persoane, ci și o afirmare a rolului esențial pe care l-au jucat în păstrarea și promovarea credinței ortodoxe în condiții adesea dificile. Anul 2025 se anunță a fi un moment de sărbătoare profundă, de recunoaștere a trecutului și de inspirație pentru viitor, subliniind rolul vital al acestor cuvioși și mărturisitori în istoria și spiritualitatea Bisericii Ortodoxe Române.
