Biserica Ortodoxă îşi înfiinţează propriul DNA. Se vor forma echipe de control pentru combaterea corupției în rândul clericilor

În contextul unor scandaluri recente care au implicat câțiva prelați, Biserica Ortodoxă Română (BOR) își propune să facă față acestei probleme prin implementarea unor măsuri radicale menite să asigure corectitudinea și transparența în gestiunea fondurilor bisericești.

BOR: Profesionalism, Corectitudine și Transparență

Reforma Internă

În cadrul acestei inițiative de amploare, BOR a decis să înființeze propriul Departament de Control, un fel de DNA al Bisericii. Echipe formate din juriști și economiști vor avea sarcina de a efectua verificări amănunțite ale registrelor bisericești, având drept scop principal identificarea și dezvăluirea cazurilor de deturnare de fonduri, dare sau luare de mită.

Patriarhia a subliniat că membrii acestor echipe vor fi aleși cu stricta aplicare a criteriilor de corectitudine, profesionalism și fidelitate față de Biserica Ortodoxă. Acești experți vor opera sub conducerea unui ierarh vicar al Bisericii, care va raporta rezultatele verificărilor fie mitropolitului de care aparține, fie direct patriarhului.

Schimbări în Regulamentul Disciplinar

Pe lângă înființarea acestor echipe de control, BOR a decis să aducă modificări semnificative în regulamentul disciplinar al Bisericii Ortodoxe. Noile prevederi vor include fapte care nu erau cuprinse anterior, precum deturnarea sau obținerea ilegală de fonduri, darea sau luarea de mită și traficul de influență.

Această abordare este menită să asigure că orice formă de corupție sau abuz financiar în rândul clericilor va fi tratată cu maximă seriozitate și că vinovații vor fi trași la răspundere conform legii bisericești.

Declarații Oficiale și Opinii Publice

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR, a subliniat importanța acestor măsuri, afirmând că Biserica Ortodoxă, prin reprezentanții săi, trebuie să devină un model real de onestitate morală în societatea românească. Aceasta reprezintă o recunoaștere deschisă a problemelor cu care Biserica se confruntă și o angajare fermă către îmbunătățirea integrității instituționale.

În rândul credincioșilor, opinii privind această decizie sunt variate. Unii consideră că este o mișcare necesară pentru a proteja imaginea Bisericii și pentru a păstra încrederea credincioșilor în gestionarea corectă a fondurilor bisericești. În același timp, există și voci critice care susțin că Biserica Ortodoxă Română este supusă unui asalt, însă majoritatea observatorilor privesc aceste măsuri ca fiind esențiale pentru menținerea integrității și credibilității Bisericii în fața societății.

Concluzii: Într-o perioadă în care instituțiile sunt tot mai des supuse presiunilor pentru a demonstra transparență și responsabilitate, Biserica Ortodoxă Română își asumă o poziție proactivă în combaterea corupției. Prin crearea unui propriu „DNA”, implementarea unor echipe de control specializate și modificarea regulamentului disciplinar, BOR își propune să revitalizeze încrederea credincioșilor și să ofere o dovadă clară a angajamentului său față de principiile morale și etice. Cu toate acestea, va rămâne de văzut cum vor evolua aceste schimbări și cât de eficiente vor fi în practică.