Pentru a asigura siguranța pe drumuri, este esențial ca șoferii să evite conducerea după consumul de alcool, indiferent de cantitatea ingerată. Medicul Tudor Ciuhodaru subliniază importanța acestui sfat, evidențiind pericolele asociate cu alcoolul la volan.
Timpul necesar pentru eliminarea alcoolului din organism și sfaturi esențiale pentru prevenirea accidentelor rutiere
Ciuhodaru remarcă faptul că, pentru eliminarea completă a alcoolului etilic din sânge, în cazul unei alcoolemii de 100 mg/dl, sunt necesare aproximativ 6-7 ore. Acest interval de timp este crucial pentru a evita riscurile la volan.
„În perioada sărbătorilor, peste 30% din şoferii cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani au condus cel puţin o dată sub influenţa băuturilor alcoolice. Doar câteva pahare multiplică de 10 ori riscul accidentelor rutiere. Unul din trei accidente mortale este direct legat de consumul de alcool”, subliniază Ciuhodaru pe pagina sa de Facebook.
Pe lângă aceste date, medicul demontează și miturile legate de metodele de a „păcăli” testele de alcoolemie, precizând că niciunul dintre trucuri – cum ar fi spălatul pe dinţi, utilizarea gumei de mestecat, ținerea scorțișoarei pe cerul gurii, mestecatul de pătrunjel, ingestia de castraveți murați, consumul de medicamente în soluție alcoolică sau mâncatul de bomboane cu alcool – nu are efect asupra nivelului de alcool din sânge.
Ciuhodaru explică și procesul metabolic al alcoolemiei, care se desfășoară în două faze: creșterea rapidă, cauzată de absorbția digestivă, și scăderea progresivă, datorată excreției și metabolizării alcoolului. Absorbția alcoolului este influențată de mai mulți factori, cum ar fi tipul și concentrația băuturii, conținutul gastric sau asocierea cu medicamente.
„Din punct de vedere metabolic, curba alcoolemiei urmează două faze: de creştere rapidă (datorită absorbţiei digestive), urmată de scădere progresivă (datorită excreţiei, dar mai ales metabolizării alcoolului). Absorbţia este rapidă (după 20-30 minute alcoolul este decelabil în sânge) și e influenţată de multipli factori: tipul de băutură, concentraţia în alcool, conţinutul gastric, motilitatea gastrică, asocierea cu medicamente”, detaliază Ciuhodaru.
În final, medicul aduce în discuție diferențele individuale în ceea ce privește nivelurile alcoolemiei, evidențiind că acestea pot varia în funcție de volumul corporal și de activitatea enzimatică specifică fiecărei persoane, femeile tinere având adesea nivele mai ridicate pentru aceeași cantitate de alcool consumat.
Citește și: De ce ar trebui să consumi zeamă de varză după Crăciun: Efectul asupra organismului
„Pentru aceeaşi cantitate de alcool, nivelele alcoolemiei vor fi mai mari la cei cu volum corporal mai mic sau la cei cu activitate enzimatică mai scăzută (alcool dehidrogenaza, aldehid dehidrogenaza), femeile tinere fiind în principal afectate”, concluzionează Ciuhodaru.