În urma demisiei oficiale a lui Marcel Ciolacu din funcția de prim-ministru al României, conducerea executivului a fost preluată temporar de Cătălin Predoiu, vicepremier și ministru de Interne, numit interimar prin decretul semnat de președintele interimar Ilie Bolojan. Decizia vine într-un moment tensionat politic, în care voința populară exprimată la alegerile din 4 mai, unde George Simion a obținut 40,97%, este ignorată în favoarea unei manevre de continuitate guvernamentală, orchestrată de un partid cu o susținere parlamentară redusă.
„Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, l-a primit luni, 5 mai 2025, pe domnul Marcel Ciolacu, la Palatul Cotroceni, care și-a înaintat oficial demisia din funcția de Prim-ministru. În temeiul prevederilor constituționale, Președintele interimar al României a luat act de demisia domnului Marcel Ciolacu și a semnat decretul prin care se constată vacanța funcției de Prim-ministru al Guvernului României. Totodată, Președintele Ilie Bolojan a semnat decretul pentru desemnarea domnului Marian-Cătălin Predoiu ca Prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile Prim-ministrului până la formarea noului Guvern.”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Numirea lui Predoiu, o figură politică veche și versatilă, ridică semne de întrebare legate de continuitatea intereselor de partid și lipsa unei reale resetări guvernamentale. Acesta a fost ministru al Justiției în Guvernul Tăriceanu, apoi în guvernele Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Cîțu și Ciucă, fiind cunoscut drept un tehnocrat adaptabil, mereu prezent în structurile de putere indiferent de culoarea politică dominantă. A ocupat și poziția de ministru interimar al Afacerilor Externe și a mai fost premier interimar în februarie 2012, între guvernele Boc și Ungureanu.
Astăzi, deși Partidul Național Liberal are o reprezentare de doar 14% în actualul Parlament, formațiunea încearcă să-și conserve influența politică printr-un nou interimat, sfidând rezultatul alegerilor recente, în care majoritatea electoratului s-a exprimat clar în favoarea unei schimbări de direcție, concretizată în scorul de peste 40% obținut de George Simion și AUR.
Această nouă etapă de tranziție guvernamentală nu pare să țină cont de mesajul votului popular, ci mai degrabă de jocurile de culise ale unei formațiuni aflate la final de mandat, dar care încă încearcă să rămână în centrul deciziilor.
