Trăim cu impresia că dacă ne cumpărăm mâncarea din piață, de la producători români, marfa e mai sănătoasă, mai curată, lipsită de chimicale, de aditivi, de mizerii care ne îmbolnăvesc.
În teorie așa ar trebui să fie. Mâncarea făcută de producătorii locali ar trebui să fie curată și sănătoasă.
În teorie, repet. În practică însă, lucrurile nu stau deloc așa.
Din nenorocire nu sunt singura care a cumpărat de nenumărate ori din piață, de la producători, telemea sau orice alt tip de brânză care în frigider s-a transformat într-un clei ROZ, urât mirositor, în doar câteva zile!
Unii își pot închipui că e un lucru normal, că așa se strică brânza. Mie îmi e imposibil – bunicul matern avea 300 de oi, am crescut în miros de oaie, știu ce se întâmplă cu o telemea normală scoasă din saramură și pusă în frigider, să se zvânte. Se usucă, se face tare ca lemnul și poate fi rasă ca parmezanul. Nu se transformă într-un clei puturos trandafiriu!
Îmi pare rău, dar nu ne otrăvesc doar străinii, ne otrăvesc și ai noștri în egală măsură.
Și otrăvirea nu vine doar din lactate. E și în legume. Mulți stropesc în exces, ca să facă profitul mai mare, iar marfa lor e mai toxică decât cea din marketuri, deoarece producătorul mic nu e agronom, stropește după ureche și pe el nu-l verifică nimeni. Pentru propriul consum își cultivă legumele separat, pe care nu le umple de chimicale, imaginandu-si că sunt sănătoase. Nu înțelege că ce a dat pe celelalte se scurge în sol și că atunci când ii otrăvește pe alții, din lăcomie, se otrăvește și pe el, și pe propriii lui copii.
Să mai vorbesc despre puii și găinile vândute pe Facebook drept provenind din ferme mici, unde ni se spune că nu se folosesc nici antibiotice, nici furaje „îmbogățite” cu făinuri de oase și hormoni de creștere rapidă?!
Am încercat să vizitez câțiva astfel de producători când m-am aflat în zonele lor. Ce să vezi, niciunul nu permitea accesul cumpărătorului! Nici la poartă – „Va trimitem prin curier!”
Când am auzit așa ceva, urmarea normală a fost să mi se nască niște suspiciuni – nu ai cum sa nu-ți dai seama ca ceva nu e deloc în regulă. Întrebând localnicii despre ei, aceștia au început să râdă – „Cum, doamnă, nu folosește nimic chimic, noi toți știm ce face – fraierește orășenii pe internet, aia face!”
Și lista poate continua – nici pe piața liberă nu prea mai avem produse alimentare care să nu fi fost victimele contrafacerei, falsurile alimentare nu există doar în supermarketurile aflate în proprietatea multinaționalelor străine.
Citește și: Diana-Maria Brăgaru / Războiul din Gaza: Dacă nici situația din Israel nu e ceea ce pare?!
Să mai aduc în discuție mierea? Mierea de albine îndoită cu sirop de glucoză, mierea cumpărată pentru copii și bătrâni, menită să le fie și hrană, și medicament, dar pentru că este falsificată, este doar un alt izvor de obezitate și diabet?!
În general cumpărătorul este atras de marfa mai ochioasă sau mai ieftină. Însă nu întotdeauna marfa mai frumoasă e mai bună și nici cea mai ieftină nu înseamnă neapărat că duce la economii.
Când propriul sânge e lipsit de scrupule și „frate – frate, dar brânza e pe bani” primește statutul de lege, să nu ne mirăm de ce ni se întâmplă, de ce suntem mai prost hrăniți și mai bolnavi. Ne otrăvesc și ai noștri, nu doar străinii.
