După cinci ani de cercetări intense, ornitologii români au ajuns la concluzia că un număr semnificativ dintre speciile de păsări migratoare de pe teritoriul României nu mai urmează tiparele tradiționale de migrație către țările calde. Fenomenul este vizibil nu doar prin scăderea numărului de păsări care migrează, dar și prin diminuarea dimensiunii grupurilor care aleg să facă această călătorie. Cercetătorii pun această schimbare pe seama efectelor multiple ale schimbărilor climatice, dar și pe influența pe care femelele o au asupra comportamentului migrator al puilor lor încă din fazele timpurii de dezvoltare.
Tot mai multe păsări migratoare rămân în România pe timpul iernii
Una dintre ipotezele centrale ale studiului sugerează că migrația păsărilor este influențată chiar din perioada de incubație a ouălor. Atilla Marton, un ornitolog experimentat, subliniază că femelele au un rol crucial în acest proces, eliberând hormoni specifici precum testosteronul și corticosteronul în timpul depunerii ouălor. Acești hormoni pregătesc puii pentru o viață migratoare sau sedentară, în funcție de locul unde își construiesc cuibul și de condițiile climatice din acea zonă. „Vorbim despre hormonii care sunt depuși în ouă în momentul depunerii ouălor. Este vorba despre testosteron și corticosteron, în acest fel, femelele își pot seta practic puii să-i pregătească pentru viață migratoare sau sedentară în funcție de zona în care trăiesc”, a explicat Marton pentru Stirile ProTV.
Un alt factor cheie care contribuie la modificarea comportamentului migrator este încălzirea treptată a iernilor. Temperaturile mai blânde din timpul sezonului rece permit multor specii de păsări să găsească hrană suficientă în România, fără a mai fi nevoite să migreze spre sud. Cercetările bazate pe inelarea păsărilor au arătat că multe specii au redus considerabil distanțele de migrație, unele nemaiajungând să traverseze Marea Mediterană pentru a ierna în nordul Africii, așa cum făceau în mod tradițional.
Ornitologul Ștefan Baltag a observat, de asemenea, o schimbare notabilă în comportamentul unor specii precum graurii și pelicanul creț, care au început să rămână pe teritoriul României pentru perioade din ce în ce mai lungi. „Din cauza iernilor foarte blânde tind să rămână la noi în țară. Graurii eram obișnuiți cu ei să plece de la noi în perioada rece a anului, dar acum stau chiar perioade destul de lungi. Pelicanul creț începe să rămână mai mult la noi, iar altele nu mai pleacă deloc”, afirmă Baltag.
Printre cele mai vizibile schimbări este și prezența crescândă a berzelor albe în România pe timp de iarnă. Attila Marton remarcă faptul că acest fenomen devine tot mai frecvent: „Vedem din ce în ce mai multe berze albe care fără nicio problemă supraviețuiesc în România peste iarnă. Și stârcii sau o grămadă de alte păsări călătoare”. În mod similar, lebedele, cunoscute pentru migrația lor anuală, încep să prefere a rămâne în România. Atunci când lacurile din interiorul țării îngheață, aceste păsări grațioase se deplasează spre malul Mării Negre, unde își găsesc hrana sub formă de plante, alge și crustacee mici.
Lebedele pot fi admirate pe tot parcursul iernii în zone precum Capul Turcului, la Eforie, dar și la Neptun sau Mangalia, atrăgând astfel iubitorii de natură și ornitologi din toate colțurile țării. Această tendință sugerează că schimbările climatice nu doar că modifică comportamentele de migrație ale păsărilor, ci și redefiniesc echilibrul ecologic local, cu implicații majore pe termen lung.
