Visarion Alexa, fostul paroh al Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” din București, a fost condamnat la 2 ani și jumătate de închisoare cu suspendare în urma acuzațiilor de agresiune sexuală. Instanța a decis suspendarea pedepsei privative de libertate, ceea ce îi permite lui Alexa să rămână în libertate, sub supraveghere. Sentința nu este încă definitivă, oferind posibilitatea de contestare atât fostului preot, cât și victimei care l-a acuzat.
Decizia instanței nu este definitivă, iar fostul preot, Visarion Alexa, neagă acuzațiile, susținând că a avut doar o relație de prietenie cu victima
Cazul a atras atenția publicului după ce, inițial, nu mai puțin de 9 femei au adus acuzații de hărțuire sexuală împotriva lui Visarion Alexa, însă, în cele din urmă, doar o singură plângere a fost dusă până în faza procesului penal. Preotul a fost reținut de autorități, iar ulterior plasat sub control judiciar pe durata desfășurării anchetei.
Visarion Alexa a negat în mod constant acuzațiile care i-au fost aduse, susținând că relația sa cu victima a fost una de prietenie. Avocata sa, Mariana Mihai, a afirmat la acel moment că nu a existat nicio intenție de a încălca limitele personale ale femeii și că totul s-ar fi desfășurat în cadrul unei relații amicale. După izbucnirea scandalului, fostul preot a ales să se retragă din viața publică, evitând aparițiile în media sau comentariile publice legate de caz.
În cadrul procesului, procurorii au prezentat detalii despre incidentul care ar fi avut loc după o spovedanie. Potrivit rechizitoriului, Visarion Alexa ar fi profitat de starea vulnerabilă a femeii, în vârstă de 37 de ani, pentru a o agresa sexual. Dialogurile dintre cei doi, redate în cadrul anchetei, arată modul în care preotul a încercat să minimalizeze gravitatea faptelor sale, încadrându-le într-o formă de „afecțiune” sau de prietenie.
Într-unul dintre dialogurile prezentate, victima îi reproșează preotului atingerea zonelor intime în timpul spovedaniei, moment în care Alexa încearcă să explice că gesturile sale ar fi fost motivate de dorința de a o ajuta să se relaxeze. În ciuda insistențelor femeii, care sublinia faptul că se simțea inconfortabil și că gesturile respective nu ar fi trebuit să aibă loc într-un lăcaș sfânt, preotul a continuat să susțină că acțiunile sale nu aveau un caracter sexual sau ofensator.
Preotul a încercat să liniștească victima, afirmând că „întregul univers este sfânt, fiind creația lui Dumnezeu,” și că nu ar trebui să se simtă vinovată sau afectată de incident. Cu toate acestea, victima a subliniat că s-a simțit ca „la inventar” în timpul atingerilor preotului, acestea fiind percepute de ea ca o încălcare gravă a intimității și a încrederii pe care o avea în calitatea sa de preot.
În final, preotul a avertizat-o pe victimă să nu cadă „în ispita dorinței de a se răzbuna,” încercând astfel să minimizeze efectele posibile ale demersurilor legale împotriva sa. Acest lucru nu a împiedicat-o, însă, pe femeie să continue cu plângerea, ceea ce a dus la condamnarea sa în primă instanță.
Rămâne de văzut dacă atât fostul preot, cât și victima vor decide să conteste decizia instanței, în contextul în care sentința actuală nu este definitivă.
