Într-o emisiune difuzată sâmbătă la Prima TV, președintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat dacă deficitul bugetar de 9,3% provocat de actuala coaliție de guvernare reprezintă un motiv real de îngrijorare. În răspunsul său, Bolojan a evidențiat existența unor „trepidații la nivel global”, care, combinate cu situația internă, ar putea genera o nouă criză financiară similară celei din perioada 2008-2010.
Citește și: România, pe marginea prăpastiei economice: haosul politic împinge țara spre dezastru, avertizează analiștii
Bolojan a explicat că o persoană rațională, care înțelege mecanismele bugetare, nu poate să ignore implicațiile împrumuturilor masive pe care România le contractează săptămânal. „Eu cred că pe orice om raţional, care înţelege ce înseamnă bugete, trebuie să îl îngrijorezi acest lucru. Pentru că, de fapt, ce înseamnă? Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcţionăm, deci cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, dar ele au ca efect dobânzi şi cheltuieli cu dobânzile tot mai mari. Şi gândiţi-vă că acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care n-am avut recesiune economică, n-am avut probleme. Or, în condiţiile în care vedem că există nişte turbulenţe economice la nivel global şi pare că există o încetinire a investiţiilor, pentru că nu mai există o predictibilitate, există o încetinire a schimburilor comerciale.”
În analiza sa, Ilie Bolojan a oferit și exemple concrete privind dinamica economică internațională. El a amintit scăderea cu 40% a volumului schimburilor comerciale din porturile americane, pe fondul conflictului comercial dintre Statele Unite și China, avertizând că efectele negative ar putea atinge și relațiile economice dintre Europa și America în următoarele luni. „M-am uitat zilele astea şi am văzut, de exemplu, că în porturile din Statele Unite, de când a început acest război (comercial – n.r.) cu China, au scăzut schimburile comerciale, ca volum în porturi, cu 40%. Cu Europa, lucrurile încă mai sunt 90 de zile, dar cine ştie cum se va termina. Oricum, deci, sunt nişte trepidaţii care ne pot duce către recesiune. Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a mai spus Bolojan.
În continuarea intervenției sale, liderul liberal a pledat pentru o reducere fermă a cheltuielilor bugetare neesențiale, precum și pentru o reformă urgentă a companiilor de stat. Totodată, a atras atenția asupra pericolului pierderii fondurilor europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind că nu va exista o extindere a termenelor la nivel european. „Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbţia de bani europeni. Una din discuţiile de zilele trecute cu Comisarul pentru Buget a fost clar: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de ţări, în Parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută. Deci, ori vă cheltuiţi banii pe care-i aveţi, ori, dacă nu, o să îi pierdeţi. Eu cred că n-ar fi bine să pierdem aceşti bani, pentru că înseamnă investiţii care nu se fac în România. Dacă nu vom face toate aceste lucruri, nu ne vom încasa banii de la buget acolo unde există evaziune, vom ajunge în situaţia în care sancţionăm haotic, să creştem taxe şi impozite şi, de fapt, victimele vor fi în primul rând oamenii simpli, pentru că cei care mai au ceva bani o să se mai descurce cumva”, a afirmat el.
În prezent, România a reușit să absoarbă doar 9,4 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate prin PNRR, în condițiile în care mai rămân mai puțin de doi ani pentru finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Lipsa de reforme și întârzierile în implementare pun în pericol sume importante, indispensabile pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei naționale.
Contextul general devine și mai alarmant dacă luăm în considerare datele publicate recent de Comisia Europeană. România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, respectiv -9,3% din PIB, conform standardului ESA utilizat la nivelul Uniunii. Alte țări cu deficite ridicate sunt Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). În total, 12 state membre au deficite ce depășesc pragul de 3% din PIB, în timp ce unele economii, precum Danemarca (+4,5%), Irlanda și Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1%) și Portugalia (+0,7%), au raportat excedente bugetare.
Datele vin într-un moment sensibil pentru România, aflată la răscrucea dintre necesitatea ajustărilor bugetare dure și dorința de a menține o creștere economică sustenabilă într-un context internațional instabil.
