Într-o declarație recentă, Patriarhia Română a exprimat profundă solidaritate cu comunitatea ortodoxă românească din Cernăuți, în contextul unei dispute legate de redeschiderea capelei mitropolitane istorice pentru slujbele în limba română. Această reacție a venit ca răspuns la decizia administrației locale din Cernăuți de a restricționa utilizarea capelei pentru serviciile religioase în limba română, precum și la apelul Consiliului Național al Românilor din Ucraina (CNRU) care a cerut intervenția autorităților române pentru a proteja acest simbol cultural și religios.
Contextul disputei
Capela Mitropolitană din Cernăuți, construită între 1881 și 1884 cu fonduri ale Mitropoliei Bucovinei și sfințită de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici, a fost un important loc de închinare pentru românii ortodocși din regiune. Această capelă adăpostește rămășițele pământești ale mai multor ierarhi bucovineni de etnie română, fiind considerată un monument istoric și cultural esențial pentru comunitatea românească din Ucraina. Recent, autoritățile locale au decis să restricționeze slujbele în limba română, generând nemulțumire și proteste din partea comunității locale și a organizațiilor românești.
Reacția Patriarhiei Române
Într-un comunicat emis miercuri, Patriarhia Română a exprimat regretul și întristarea față de decizia administrației din Cernăuți de a suspenda slujbele în limba română în capela mitropolitană. Deși românii ortodocși din Cernăuți nu sunt membri ai Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhia Română a subliniat că nu poate rămâne indiferentă la ceea ce consideră a fi o „confiscare” a unui simbol identitar românesc și o încălcare a libertății religioase. În acest context, Patriarhia a solicitat sprijinul autorităților române pentru a interveni pe lângă autoritățile ucrainene, în vederea restabilirii dreptului românilor de a se ruga în limba lor și de a se alătura Bisericii Ortodoxe Române dacă doresc acest lucru, potrivit basilica.ro.
Patriarhia Română a luat act cu regret şi întristare de faptul că slujbele în limba română nu mai pot avea loc în capela mitropoliţilor Bucovinei, mitropoliţi care au vorbit şi au slujit în limba română şi este solidară cu românii ortodocşi din Cernăuţi care solicită redeschiderea pentru slujirea în limba română a respectivei capele istorice.
„Deşi clerul şi credincioşii români din regiunea Cernăuţi nu sunt membri ai Bisericii Ortodoxe Române, ci ţin de altă Biserică Ortodoxă, nu putem rămâne nepăsători în faţa confiscării de către autorităţi, cu diferite justificări administrative, a unui simbol identitar românesc şi în faţa încălcării libertăţii religioase a unor creştini ortodocşi români”, se arată într-un mesaj transmis de Biroul de Presă al Patriarhiei Române.
„Ca urmare, solicităm şi noi, alături de organizaţiile româneşti care ne-au scris, sprijinul autorităţilor române pe lângă autorităţile ucrainene, pentru ca românii să fie liberi să se roage în limba lor şi să vină în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dacă vor dori aceasta”.
Capela Mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți are o însemnătate culturală și istorică semnificativă pentru comunitatea românească din ținut.
În cripta de sub capelă se află osemintele următorilor ierarhi bucovineni români: Episcopul Dositei Herescu (1710-1789), mitropoliții Teofil Bendela (1814-1875), Teoctist Blajevici (1807-1879), Silvestru Morariu-Andrievici (1818-1895), Arcadie Ciupercovici (1823-1902), Vladimir Repta (1841-1926), Nectarie Cotlarciuc (1875-1937) și Episcopul de Rădăuți Ipolit Vorobchievici (1849-1939).
Capela a fost sigilată de primăria Cernăuți în data de 23 august 2024, prin anularea deciziei din 1990 care o atribuia Parohiei „Sfântul Nicolae” din municipiu.
Apelul CNRU și cerințele comunității
Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU), o organizație care reunește peste 20 de societăți culturale și instituții de presă românești din diferite regiuni ale Ucrainei, a adresat un memoriu autorităților române, inclusiv președintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu, ministrului Afacerilor Externe Luminița Odobescu și Patriarhului Daniel. În memoriul său, CNRU a denunțat „furtul” capelei de către autoritățile ucrainene și a solicitat intervenția României pentru a recupera acest lăcaș de cult și pentru a accelera procesul de integrare a comunităților ortodoxe românești din Ucraina sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române.
Motivarea apelului
CNRU a argumentat că decizia autorităților ucrainene de a prelua capela reprezintă o ofensivă împotriva minorității române din Ucraina, ignorând legislația națională, acordurile bilaterale și normele internaționale privind drepturile omului. Comunitatea românească din Ucraina consideră această măsură ca fiind parte a unei serii de acțiuni menite să marginalizeze și să limiteze drepturile și identitatea culturală românească în regiune.
Citește și: Pr. Sorin Croitoru: Rugăciunea aceasta rostită din adâncul inimii are putere în fața lui Dumnezeu
Reacții și perspective
Problema capelei mitropolitane din Cernăuți reflectă tensiunile mai ample dintre autoritățile ucrainene și minoritatea românească, în contextul politic și social complex din Ucraina. De asemenea, situația pune în evidență rolul important pe care instituțiile religioase și culturale le joacă în păstrarea identității naționale și în promovarea drepturilor minorităților. În această perioadă de incertitudine, este de așteptat ca autoritățile române să ia măsuri pentru a sprijini comunitatea românească din Ucraina și pentru a facilita dialogul între părțile implicate, în conformitate cu angajamentele internaționale și cu dorința de a menține relații bilaterale constructive între România și Ucraina.
