Elena Lasconi, noul președinte al USR, a lansat recent o serie de acuzații incendiare pe Facebook la adresa ministrului Educației, Ligia Deca, și a sistemului educațional românesc. Într-o postare plină de retorică populistă, Lasconi susține că rezultatele bune de la Bacalaureat din acest an sunt datorate intervențiilor politice: „Dacă vrei să iei BAC-ul, dă examen în an electoral! Asta pare să fie rețeta descoperită de responsabilii actuali din Educație.”
Elena Lasconi: Atacuri populiste și acuzații nepotrivite în educației
Criticile Elenei Lasconi sunt, însă, lipsite de o bază solidă și par mai degrabă o încercare de a capitaliza politic pe seama unui subiect sensibil. Lasconi afirmă că „o anchetă serioasă de presă a dezvăluit faptul că ministrul Educației a făcut presiune pe experții care concep subiectele de examen. Scopul: subiecte ușoare, grad de dificultate mic pentru a nu se mai întâmpla dezastrul de la simulare.” Cu toate acestea, nu oferă detalii concrete sau surse clare pentru aceste acuzații grave, ceea ce ridică întrebări privind veridicitatea și intențiile sale.
De asemenea, Lasconi nu ezită să lanseze atacuri personale și generalizări nefondate. Referindu-se la premierul Marcel Ciolacu, ea afirmă că acesta „nu-și bate capul cu Educația. E drept, școala nu l-a încurcat niciodată.” Astfel de comentarii subminează discuția serioasă despre educație și demonstrează o lipsă de respect și profesionalism.
În loc să ofere soluții concrete și viabile, Lasconi se limitează la critici vagi și populiste, menționând că „România are nevoie de Educație, nu de politicieni care își bat joc de ea!” Deși susține că USR a venit cu „200 de propuneri pertinente pentru a schimba felul în care se învață în România,” nu specifică care sunt aceste propuneri și cum ar putea ele rezolva problemele sistemului actual.
Lasconi se prezintă drept un fost jurnalist și mamă care înțelege perfect problemele din educație, dar omite să menționeze contribuțiile concrete pe care le-a adus în calitate de politician. „Sunt mamă și înțeleg perfect ce înseamnă școala românească și examenele ei. Suntem fix în punctul în care eram și acum 10, 20 de ani,” afirmă ea, fără a recunoaște că schimbările în educație necesită timp, resurse și colaborare între multiple părți interesate, nu doar critici și acuzații.
În concluzie, postarea Elenei Lasconi pare mai degrabă un exercițiu de populism decât o contribuție serioasă la discuția despre îmbunătățirea sistemului educațional. Într-o perioadă în care România are nevoie de dialog constructiv și soluții concrete, astfel de abordări riscă să submineze eforturile reale de reformă și să polarizeze și mai mult dezbaterea publică.
