Uniunea Europeană a convenit asupra unui acord fundamental referitor la gestionarea unui aflux neașteptat de solicitanți de azil în situații de conflict, calamități naturale sau urgențe legate de climă, potrivit surselor The Guardian și Reuters.
Conform noilor regulamente, țările aflate la granițele externe ale UE vor putea procesa mai rapid cererile de azil și reloca imediat persoanele în alte state europene. Acest lucru are ca scop evitarea scenariilor similare cu cel din 2015, când aproximativ un milion de refugiați au sosit în UE provenind din Siria și alte țări. Atunci, unele state au preluat o proporție disproporționată a solicitanților de azil.
Acordul a fost ratificat miercuri, încheind trei ani de negocieri tensionate între statele membre. Se așteaptă ca liderii UE, în număr de 27, să se reîntâlnească vineri în orașul spaniol Granada. ITALIA ȘI GERMANIA AU GĂSIT UN TEREN COMUN
Decizia a fost posibilă după ce Germania și Italia au reușit să depășească divergențele privind abordările adoptate de țările europene în materie de migrație.
„Este un pas comun înainte faptul că solidaritatea între statele membre este obligatorie în caz de criză”, a scris pe X Annalena Baerbock, ministrul german de externe.
Italia a menționat că Germania a „concediat” privind un punct sensibil care ar fi interzis Italiei să adopte măsuri speciale pentru migranții salvați de ONG-uri. „Este o victorie semnificativă pentru noi”, a afirmat un diplomat italian.
Compromisul „a reflectat propunerile noastre privind umanitatea și ordinea”, a menționat pe X ministrul german Annalena Baerbock. „Ne-am asigurat că nu se diminuează standardele de bază, cum ar fi accesul la educație și îngrijire medicală, în timpul crizelor. Pentru că fără compasiune în criză, nu avem ordine”, a subliniat ea.
În timp ce Spania, deținătoarea președinției Consiliului UE, își dorea un acord în timpul întâlnirii ministrilor de interne de săptămâna trecută, Italia s-a retras la ultimul moment din cauza a două clauze adaptate la cerințele Germaniei legate de drepturile omului.
Italia își dorea o clauză ce ar fi permis derogări de la standardele din centrele de detenție în situații de criză, o propunere la care Germania a fost împotrivă. Italia a avut și rezerve față de poziția Germaniei referitoare la sprijinirea ONG-urilor în operațiunile din Mediterana. OPUNERE FERMĂ DIN PARTEA UNGARIEI ȘI POLONIEI
Deși Polonia și Ungaria s-au opus categoric acordului, Austria, Republica Cehă și Slovacia au ales să se abțină. Cu toate acestea, acordul a fost validat prin vot majoritar.
Acum, reglementările trebuie ratificate de Parlamentul European.
Obiectivul principal al acordului este repartizarea responsabilității migrației în întreaga UE, permițând țărilor de la frontieră să „solicite sprijin și solidaritate din partea UE și a statelor membre”, a declarat Fernando Grande-Marlaska Gómez, ministrul spaniol interimar al afacerilor interne.
În plus, se va instaura un sistem de înregistrare rapidă pentru solicitanții de azil în situații de criză, oferind statelor membre un termen de patru săptămâni pentru proceduri preliminare înainte de a solicita altor țări să găzduiască persoane. Responsabilitatea evaluării cererilor de azil va reveni statului membru care oferă sprijin, un proces ce poate dura adesea ani de zile. O SITUAȚIE TENSIONATĂ ÎN 2023
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johannson, a dezvăluit recent că în 2023 au ajuns în UE 250.000 de migranți, jumătate dintre ei în Italia.
Liderii UE, incluzându-l pe premierul olandez, Mark Rutte, și pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au străduit să consolideze solidaritatea europeană față de Italia.
„Am făcut un progres semnificativ într-o problemă vitală pentru viitorul UE. Cu acordul de azi, suntem într-o poziție avantajoasă pentru a ajunge la un consens cu Parlamentul European cu privire la pactul global privind azilul și migrația până la sfârșitul semestrului”, a afirmat Grande-Marlaska.
Acordul de miercuri reprezintă un efort al țărilor europene de a aborda migrația ilegală în momente de crize majore și urmărește să actualizeze regulamentele privind azilul și migrația în UE înaintea alegerilor paneuropene de anul viitor.
Discuțiile de miercuri au reprezentat ultima ocazie de a se ajunge la un acord înainte de întâlnirea liderilor naționali programată pentru joi și vineri la Granada, Spania, unde principalul subiect de discuție va fi migrația ilegală, având în vedere creșterea numărului
și cât timp va fi necesar pentru ca statele membre să se alinieze complet la noile directive.
Pe lângă aceasta, există încă neclarităţi în ceea ce priveşte finanţarea şi sprijinul logistic necesare pentru punerea în aplicare a acordului. Este esențial ca statele membre să fie dotate cu resursele necesare pentru a face faţă potenţialelor creşteri bruște ale numărului de migranți.
Pe de altă parte, reacția publicului în ceea ce privește noul acord a fost mixtă. În timp ce mulți au salutat progresul și solidaritatea arătată de statele membre, alții sunt sceptici cu privire la capacitatea UE de a pune în practică măsurile agreate într-un mod eficient și echitabil.
Potrivit striripesurse.ro, reprezentanții ONG-urilor active în domeniul drepturilor refugiaţilor au exprimat, de asemenea, preocupări cu privire la modul în care noile reguli vor fi aplicate în practică, subliniind necesitatea unei monitorizări stricte pentru a asigura respectarea drepturilor omului.
Totodată, liderii UE se pregătesc pentru discuții intense cu Parlamentul European, care va juca un rol crucial în ratificarea și adoptarea definitivă a acordului. Deși există un consens general în rândul liderilor europeni cu privire la nevoia unui astfel de acord, detaliile specifice și implementarea acestuia rămân subiecte de dezbatere.
În final, este clar că tema migraţiei va rămâne în centrul atenţiei politice europene în lunile și anii următori. Fie că se va confrunta cu noi valuri de refugiați sau cu provocări în implementarea acordurilor stabilite, Uniunea Europeană va trebui să găsească modalități de a gestiona aceste situaţii într-o manieră care să respecte drepturile omului și să asigure securitatea și bunăstarea cetățenilor săi.
