Tuneluri Hamas din Fâșia Gaza
Fâșia Gaza, un teritoriu semnificativ din punct de vedere geografic și strategic, se prezintă în două dimensiuni distincte, potrivit Forțelor de Apărare ale Israelului. La nivelul solului, viața civilă continuă în ciuda conflictelor, în timp ce, ascuns sub pământ, un vast „al doilea strat” funcționează ca artere vitale pentru Hamas, organizația palestiniană etichetată drept teroristă de SUA, UE și multe alte națiuni, conform românia.europalibera.org.
Cum arată și ce se știe despre tunelurile din Fâșia Gaza în care se ascund teroriștii Hamas
Conflictul s-a intensificat pe 7 octombrie, când Hamas a inițiat un atac mortal asupra Israelului, provocând o reacție masivă și o declarație de război din partea Israelului, cu scopul declarat de a eradica organizația. În centrul acestei ofensive se află o rețea extinsă de tuneluri și buncăre subterane, construite și controlate de Hamas pentru diverse activități, inclusiv contrabandă, comunicații, transport și raiduri militare.
Mărimea exactă și extinderea acestei rețele subterane sunt învăluite în mister. Se estimează că, de la preluarea controlului Fâșiei Gaza de către Hamas și instituirea blocadei israeliene în 2007, au fost săpate aproape 2.500 de tuneluri de contrabandă spre și dinspre Egipt, potrivit localnicilor intervievați de Reuters. Aceste coridoare subterane străbat teritoriul Fâșiei Gaza, care măsoară 41 km în lungime și 10 km în lățime, cu o frontieră de 12 km cu Egiptul.
Citește și: Despre ce este conflictul Israel-Palestina? Un ghid venit din partea arabă, realizat de Al Jazeera
Un raport al ONU din 2015 a identificat peste 1.532 de tuneluri construite în perioada 2007-2013 sub granița cu Egiptul, inițial menite să atenueze impactul blocadei. Cu toate acestea, numărul acestora a scăzut semnificativ, cu mai puțin de 20 de tuneluri comerciale rămase deschise în 2015, potrivit celor implicați în operațiunile subterane. Numărul exact al tunelurilor militare rămâne un secret bine păstrat de Hamas și alte facțiuni armate.
Aceste tuneluri, adesea săpate la adâncimi de până la 30 de metri, își au intrările mascat cu meștesug în clădiri civile – case, moschei, școli și alte edificii publice. De-a lungul timpului, rețeaua a servit nu doar drept rute de contrabandă, ci și ca mijloace de infiltrare în Israel, deși nu este clar dacă tunelurile au fost folosite în atacul recent din 7 octombrie, dat fiind că Israelul a implementat tehnologii avansate de detectare a tunelurilor de-a lungul graniței.
Existența tunelurilor nu este un fenomen nou. Orașul Rafah, situat atât pe teritoriul egiptean, cât și în Fâșia Gaza, este recunoscut ca un epicentru al activităților de săpare a tunelurilor, cu operațiuni care datează din anii ’80, urmare a tratatului de pace egipteano-israelian din 1979 care a divizat orașul.
Inițial, rețeaua de tuneluri a fost dezvoltată pentru a facilita contrabanda de diverse mărfuri, incluzând combustibil, materiale de construcție, produse agricole, bunuri de lux și chiar arme. Prin aceste coridoare subterane, o mare parte din necesitățile Fâșiei Gaza au fost satisfăcute, cu estimări care indică faptul că până la 80% din alimentele din Gaza au tranzitat prin aceste tuneluri, potrivit lucrătorilor subterani. Cu toate acestea, odată cu preluarea controlului de către Hamas în 2006 și impunerea blocadei de către Israel în 2007, rolul tunelurilor s-a diversificat și a inclus utilizări militare.
Un număr impresionant de palestinieni, ajungând la zeci de mii, au fost implicați în construcția și întreținerea acestei rețele subterane. La un moment dat, două treimi din bunurile importate în Fâșia Gaza au ajuns prin aceste tuneluri, conform unui raport din 2014 publicat de National Geographic. Totuși, această infrastructură nu a venit fără costuri. Israelul acuză Hamas de deturnarea a milioane de dolari din ajutoarele umanitare pentru a finanța construcția tunelurilor.
Funcțiile tunelurilor s-au extins de-a lungul anilor, servind drept baze pentru lansarea de atacuri și rachete, depozite de arme, centre de comandă și control, precum și căi de tranzit sigure pentru personalul Hamas. Aceste utilizări au transformat rețeaua de tuneluri într-o componentă strategică esențială pentru operațiunile militare ale Hamas.
Confruntările recente evidențiază rolul critic al rețelei de tuneluri. În conflictul din mai 2021, Israelul a lansat o campanie aeriană masivă numită „Operațiunea Gardianul Zidurilor”, având ca scop distrugerea rețelei de tuneluri, denumită „Metro” de către armata israeliană. Aceasta a dus la distrugerea a sute de locații, însă rezistența continuă a rețelei evidențiază abilitatea Hamas de a reconstrui și de a-și menține operațiunile subterane, chiar și în fața unei presiuni militare semnificative.
Pe lângă complexitatea tehnică și ingeniozitatea construcției, tunelurile prezintă provocări umanitare și etice. Se estimează că sute de lucrători, inclusiv minori, și-au pierdut viața în timpul construcției, din cauza condițiilor periculoase și a lipsei de măsuri de siguranță. De asemenea, utilizarea locațiilor civile pentru intrările în tunel ridică probleme semnificative în ceea ce privește protecția civililor, deoarece aceste zone devin ținte în conflict.
Din perspectiva internațională, există îngrijorări crescânde cu privire la faptul că tunelurile facilitează transferul de arme și materiale ilicite, nu numai între Gaza și Egipt, dar și din Iran, un susținător cunoscut al Hamas. Acest lucru are implicații la nivel regional, amplificând tensiunile și destabilizarea în Orientul Mijlociu.
Abordarea viitoare a acestei probleme complexe necesită o înțelegere profundă a istoriei, contextului socio-politic și umanitar. O soluție durabilă va necesita nu doar eforturi militare pentru a combate utilizările ilicite ale tunelurilor, ci și o strategie diplomatică cuprinzătoare care să abordeze cauzele profunde ale conflictului, precum blocada, lipsa de perspective economice și tensiunile politice. Până când aceste aspecte fundamentale nu sunt rezolvate, este probabil ca rețeaua de tuneluri din Fâșia Gaza să continue să servească drept simbol al rezistenței și supraviețuirii pentru Hamas, precum și un punct focal persistent al conflictului israeliano-palestinian.