Creșterea accentuată a datoriei publice externe, care a atins un nou record în luna iulie, subliniază vulnerabilitatea tot mai mare a României față de piețele financiare externe și investitori. În prezent, datoria publică externă reprezintă aproape jumătate din totalul datoriei externe, atingând un nivel de 48,1%, un procent fără precedent în istoria țării. Această evoluție dramatică a fost însoțită de o dependență crescândă a statului de condițiile economice globale și de fluctuațiile dobânzilor impuse de investitori. Prin comparație, în 2007, la momentul aderării la Uniunea Europeană, datoria publică externă era de doar 22% din totalul datoriei externe, iar în 2015 ajunsese la 34%.
Citește și: România se îndreaptă spre recesiune: cheltuielile necontrolate și datoria publică cresc riscurile economice
Datoria publică externă a României a ajuns la un nivel record, crescând dependența de piețele internaționale
Potrivit Ziarului Financiar, această creștere rapidă a datoriei externe este alimentată în principal de împrumuturile statului. În primele șapte luni ale anului 2024, datoria externă totală a crescut cu 10 miliarde de euro, atingând 180 miliarde de euro. Totodată, datoria publică externă a crescut de la 76,9 miliarde de euro în decembrie 2023 la 86,9 miliarde de euro în iulie 2024, reflectând exclusiv împrumuturile statului. Ministerul Finanțelor a realizat trei emisiuni de titluri în euro și dolari în lunile ianuarie, februarie și mai, prin care a atras 11,2 miliarde de euro de pe piețele externe. În plus, statul a accesat și piețele interne, acumulând 78,8 miliarde de lei (15,7 miliarde de euro) în primele patru luni ale anului. Totuși, necesarul de finanțare pentru întregul an rămâne mult mai mare, la 217 miliarde de lei (43 miliarde de euro), în urma revizuirii obiectivelor bugetare.
Deficitele bugetare semnificative din ultimii ani, inclusiv cel de 8% din PIB anticipat pentru 2024, au dus la creșterea datoriei publice, care a ajuns la 52% din PIB în primele patru luni ale anului. Deficitul bugetar din 2024 vine după o serie de ani cu deficite ridicate: 6,6% din PIB în 2023, 6,3% din PIB în 2022, 7,2% din PIB în 2021 și 9,3% din PIB în 2020. Această tendință de creștere a datoriei publice amplifică presiunea asupra bugetului de stat, iar România riscă să fie privită cu suspiciune de investitori, având în vedere că mare parte din aceste datorii sunt făcute pentru acoperirea deficitelor rezultate din cheltuielile de consum, nu din investiții productive.
Cu datoria publică externă în continuă creștere și ajungând aproape de jumătate din totalul datoriei externe, România se află sub lupa piețelor internaționale, care observă o tendință îngrijorătoare: împrumuturile sunt necesare pentru a acoperi deficitele și pentru a susține consumul, nu pentru investiții care să stimuleze creșterea economică. Deși unii politicieni susțin că deficitele mari pot fi justificate prin investiții, realitatea este că presiunea se îndreaptă către reducerea acestor deficite. Soluțiile la îndemână pentru a atenua deficitele sunt fie creșterea taxelor, fie inflația, ambele având implicații negative asupra economiei și populației.
Comparativ cu alte țări europene, România este într-o poziție mult mai vulnerabilă. Germania, de exemplu, are o datorie publică de 63% din PIB, Franța de 110%, iar Italia de 137%, dar aceste țări beneficiază de o economie solidă și de un istoric bun de rambursare, ceea ce le permite să mențină ratinguri financiare ridicate. România, pe de altă parte, se află cu doar o treaptă deasupra statutului de „nerecomandat pentru investiții”. Acest fapt se reflectă și în costurile de împrumut mai mari pe care țara le suportă. În ultimele emisiuni de obligațiuni, România a oferit cupoane de 6,37% în euro și 7,12% în dolari pentru împrumuturi pe zece ani, niveluri care depășesc cele ale altor țări din regiune.
În cazul în care statul nu va reuși să reducă deficitele, costurile împrumuturilor vor continua să crească, sufocând bugetul de stat. România deja plătește dobânzi anuale echivalente cu peste 2% din PIB, iar orice creștere a costurilor de împrumut va accentua dificultățile financiare.
