Într-un gest rar și cu implicații geopolitice semnificative, președintele rus Vladimir Putin a declarat o încetare temporară a ostilităților în conflictul ruso-ucrainean, invocând sărbătorile pascale ca motiv pentru această pauză în lupte. Armistițiul va fi valabil începând de sâmbătă, ora 18.00 a Moscovei (15.00 GMT), până la miezul nopții dintre duminică și luni (duminică, ora 21.00 GMT), potrivit unui anunț transmis de Reuters, EFE și AFP, citând surse ruse, potrivit agerpres.ro.
Decizia vine pe fondul unei campanii militare ruse ce durează de peste trei ani pe teritoriul Ucrainei, într-un război care a cunoscut foarte puține momente de pauză. „Ghidată de considerente umanitare, partea rusă declară un armistiţiu de Paşte astăzi, de la ora 18.00 (15.00 GMT), până la miezul nopţii între duminică şi luni (duminică, ora 21.00 GMT). Dau ordin ca toate acţiunile militare să înceteze în această perioadă”, a afirmat Vladimir Putin, în prezența generalului Valerii Gherasimov, șeful Statului Major, conform unor imagini difuzate de televiziunea de stat rusă.
Totodată, liderul de la Kremlin a exprimat speranța că partea ucraineană va răspunde pozitiv inițiativei, deși a ordonat forțelor ruse să rămână în stare de alertă pentru a contracara orice potențială încălcare a armistițiului. Contextul politic internațional capătă greutate suplimentară, dat fiind că anunțul survine în perioada în care președintele american Donald Trump desfășoară eforturi de mediere menite să ducă la încheierea războiului din Ucraina.
Conflictul a izbucnit oficial la 24 februarie 2022, când Putin a anunțat lansarea unei „operațiuni militare speciale” menite, în retorica oficială rusă, să apere regiunile separatiste Donețk și Luhansk. Această acțiune a urmat unei perioade de tensiuni intense, în care Rusia a desfășurat trupe la granița cu Ucraina și a solicitat garanții că țara vecină nu va adera la NATO. După invazia declanșată din nord prin Belarus, din sud prin Crimeea și din est prin Donbas, Ucraina a reacționat declarând legea marțială, mobilizând armata și întrerupând relațiile diplomatice cu Moscova.
Pe parcursul anului 2022, trupele ruse s-au retras din nordul Ucrainei în urma unei rezistențe puternice, dar au capturat orașe importante în sud, precum Herson și Mariupol. Totodată, Ucraina a lansat mai multe contraofensive în sud și est, reușind să recucerească teritorii semnificative, printre care și orașul Herson. Războiul a continuat cu bombardamente constante asupra infrastructurii energetice și a zonelor civile. În 2023, ofensiva ucraineană a stagnat, iar până la finalul acelui an, trupele ruse dețineau controlul asupra a circa 20% din teritoriul ucrainean.
În vara anului 2024, Ucraina a trecut la o ofensivă de amploare în regiunea Kursk, pe teritoriul rus, unde au fost confirmați combatanți nord-coreeni care luptă de partea Rusiei. Între timp, Biroul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite a acuzat Moscova de comiterea unor grave încălcări ale drepturilor omului în zonele ocupate.
Războiul ruso-ucrainean, care a început în 2014 cu anexarea Crimeei și conflictul din Donbas, a degenerat în 2022 în cea mai mare confruntare militară de pe continentul european de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Impactul umanitar este dramatic: peste 8 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Ucrainei și alte 8,2 milioane au părăsit țara, potrivit datelor disponibile până în aprilie 2023. Costurile economice pentru Federația Rusă se ridică la peste 450 de miliarde de dolari americani, conform estimărilor internaționale.
În acest climat tensionat, armistițiul pascal anunțat de Putin este privit cu prudență, având în vedere că încetările focului declarate anterior au fost rareori respectate pe deplin. Totuși, inițiativa survine într-un moment în care Washingtonul, sub conducerea lui Trump, exercită presiuni diplomatice pentru a încheia războiul, deschizând posibilitatea unor noi evoluții în conflictul care a remodelat complet ordinea de securitate a Europei.
