Am ajuns, din păcate, să nu mai înțeleg ce este și cum se aplică democrația, cum este interpretată libertatea de expresie și care este limita dintre aceste drepturi fundamentale și nesimțirea sau intoleranța.
Și am ajuns, din păcate, să observ o lipsă crasă a deontologiei jurnalistice mai ales în ceea ce-l privește pe Cristian Tudor Popescu, individ care a devenit un simbol al grobianismului dus la extrem, indiferent de locul de muncă unde a prestat. Să compari pelerinul asumat și decent, ajuns la Cuvioasa Parascheva plin de speranță, cu teroriștii Hamas, este mai mult decât mizerabil, mai mult decât indecent, o nemernicie pe care doar Recorder o putea încuraja, asuma și tolera.
În aceste clipe am în față tabloul credincioșilor de la Iași, părinți cu bebeluși în brațe, bunici cu lacrimi în ochi, oameni suferinzi dar și persoane venite pentru a mulțumi, și totuși CTP i-a jignit și umilit pe toți. Și dacă eu, tu sau alții putem fi înjosiți de acest senil aflat la apus de carieră, care ne mai sunt drepturile, ce rol mai are CNCD și care este limita de intoleranță care poate fi acceptată?
Rar mi-a fost scârbă de cineva dar de data asta îmi asum.
Citește și: Theo Bratosin: Lupta împotriva Bisericii si a credinței a căpătat nuanțe grobiene
