Recent, la Miercurea-Ciuc, Elena Mateescu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), a tras un semnal de alarmă privind schimbările climatice și efectele acestora asupra României și a lumii întregi. Subliniind că martie este o lună a extremelor meteorologice, Mateescu a prezentat o serie de date și observații care evidențiază o tendință îngrijorătoare de încălzire a climei la nivel global și național.
Schimbările Climatice la Cote Alarmante: 2023 Marchează Cel Mai Cald An și Iarnă din Istoria Înregistrărilor Meteorologice
Mateescu a început prin a evidenția variațiile semnificative de temperatură înregistrate în luna martie, de la zile surprinzător de calde, cu temperaturi depășind 10-15 grade Celsius în Harghita, la perioade abrupt mai reci, cu temperaturi ce ating doar 1-2 grade Celsius dimineața și chiar valori negative în zonele depresionare din estul Transilvaniei. Aceste schimbări bruște de temperatură demonstrează o alternanță și o amplificare a amplitudinilor termice, ce devin din ce în ce mai evidente și mai frecvente, reflectând instabilitatea climatică crescută.
Citește și: Moarte cumplită pentru un copil de 2 ani din Arad: S-a înecat într-un bazin de colectare a apei
Evidențiind gravitatea schimbărilor climatice, Mateescu a declarat că anul 2023 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată, atât la nivel global, cât și în România, marcând o tendință clară de încălzire care depășește înregistrările istorice ale măsurătorilor meteorologice începând din anul 1900. În particular, iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă iarnă din istoria înregistrărilor, cu o lună februarie record care a prezentat o abatere termică pozitivă de 7 grade Celsius față de medie, subliniind o schimbare alarmantă și neobișnuită a condițiilor climatice.
În plus față de temperaturile record, Elena Mateescu a subliniat și alte probleme cauzate de încălzirea globală, cum ar fi fenomenul de secetă accentuat de o iarnă cu precipitații sub medie. Această situație complică semnificativ pregătirile pentru noua campanie agricolă de primăvară și necesită adoptarea unor măsuri urgente pentru adaptarea la noile condiții climatice. Ea a insistat asupra importanței schimbării tehnologiilor agricole și a implementării de strategii pentru gestionarea eficientă a resurselor de apă, pentru a asigura sustenabilitatea producției agricole în fața provocărilor aduse de schimbările climatice.
Concluzionând, Mateescu a avertizat că suntem la pragul unei alerte de cod roșu privind încălzirea globală, având în vedere că ultimul deceniu a fost cel mai cald de când se fac măsurători meteorologice, depășind 100 de ani de înregistrări. Acest fapt subliniază necesitatea unei acțiuni imediate și coordonate la nivel global pentru a combate efectele schimbărilor climatice, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a promova sustenabilitatea în toate sectoarele societății. Acest apel la acțiune reprezintă un punct crucial în eforturile de protejare a mediului și de asigurare a unui viitor sustenabil pentru generațiile viitoare.
Elena Mateescu:
Trebuie să vorbim şi de fenomenul de secetă, pentru că iarna nu a fost una bogată în precipitaţii. Traversăm o perioadă de secetă la finalul perioadei de acumulare a apei în sol, mai avem puţin până la 31 martie şi chiar şi în zona în care ne aflăm suntem la limita unei aprovizionări satisfăcătoare, spre secetă moderată, ceea ce va fi foarte important pentru condiţiile în care vom pregăti noua campanie agricolă din primăvară şi pentru ceea ce s-a înfiinţat în toamna lui 2023. Aşadar, problematica este una complexă, trebuie să operaţionalizăm măsuri, să schimbăm tehnologiile agricole, să ne adaptăm la ceea ce înseamnă mersul vremii şi al climei şi să ţinem cont de ceea ce înseamnă fiecare record înregistrat în perioada curentă, care depăşeşte recordurile înregistrate anterior. Inclusiv la nivelul Organizaţiei Meteorologice Mondiale se spune că ne aflăm deja într-un prag de alertă de cod roşu, având în vedere că ultimul deceniu este cel mai cald de când se fac măsurători meteorologice şi vorbim de perioade mai mari de 100 de ani.
