În România, situația tuberculozei (TBC) a devenit o preocupare majoră pentru profesioniștii din domeniul sănătății, în special după ce medicii de la renumitul Spital de plămâni „Marius Nasta” din București au identificat două zone cu un risc crescut de infectare: sudul și estul țării. Aceste regiuni, afectate și de niveluri alarmante de poluare, se confruntă acum cu provocări suplimentare în ceea ce privește sănătatea publică. Într-un mesaj publicat cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva TBC, directoarea spitalului, Dr. Beatrice Mahler, a atras atenția asupra influenței negative pe care o calitate slabă a aerului o poate avea asupra sănătății respiratorii, indicând cercetările care leagă poluarea de creșterea cazurilor de tuberculoză, relatează stiripesurse.ro.
Creșterea Alarmantă a Tuberculozei în România: Poluare, Stigmatizare și Provocările unei Lupte Multidimensionale
Gilda Popescu, coordonatoarea Programului Național de Control al Tuberculozei, a raportat recent o tendință îngrijorătoare: o ușoară creștere a numărului de cazuri noi de TBC în România, după un deceniu de scădere constantă. Această inversare a tendinței plasează România pe o poziție nedorită, având cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană. Datele oferite de Dr. Popescu arată o imagine detaliată a evoluției TBC în România, de la o incidență alarmant de mare în anii anteriori la progrese semnificative, dar acum contracarate de recenta creștere a cazurilor.
Citește și: A fost efectuat primul transplant de rinichi de la porc la om: Un adevărat succes la Spitalul General din Massachusetts, SUA
Lucica Dițiu, directorul executiv al Parteneriatului Global pentru Oprirea Tuberculozei, a subliniat importanța eliminării stigmatului asociat cu TBC și a necesității de a intensifica eforturile de informare și conștientizare. Stigmatizarea pacienților complică eforturile de diagnosticare timpurie și tratament eficient, permițând bolii să se răspândească necontrolat. Într-un context global, unde TBC rămâne una dintre cele mai mortale boli infecțioase, cu milioane de noi cazuri și decese anual, abordarea eficientă a TBC în România este crucială nu doar pentru sănătatea națională, ci și ca parte a efortului global de eradicare a bolii.
Dițiu a evidențiat, de asemenea, impactul pandemiei de COVID-19 asupra tratamentului și gestionării TBC, accentuând apariția formelor de boală mai grave și creșterea cazurilor rezistente la medicamente. Pandemia a perturbat accesul la tratament și a încetinit progresul în lupta împotriva TBC, prezentând noi provocări pentru sistemele de sănătate din întreaga lume.
Sărăcia, malnutriția și condițiile de trai precare sunt printre principalii factori care contribuie la răspândirea TBC, iar în România, acești determinanți sociali exacerbează problema. Soluțiile eficiente necesită nu doar medicamente și tratamente noi, ci și o abordare holistică care să includă îmbunătățirea condițiilor de viață, accesul la nutriție adecvată și programe de informare publică extinse.
Având în vedere acest context complex, este evident că România se confruntă cu o provocare multidimensională în lupta împotriva tuberculozei. Necesitatea unui „push politic”, așa cum menționează Dițiu, este esențială pentru a mobiliza resursele, atenția și acțiunile necesare pentru a combate această boală. Un angajament ferm din partea guvernului, partenerilor internaționali și societății civile este crucial pentru a implementa strategii eficiente de prevenție, diagnosticare și tratament. Mai mult decât atât, eforturile trebuie să se concentreze și pe factorii de risc sociali și economici care contribuie la vulnerabilitatea populației față de TBC.
Inovația în tratamentul TBC, inclusiv dezvoltarea de noi medicamente și regimuri terapeutice mai scurte și mai eficiente, reprezintă o componentă cheie în abordarea bolii. Totuși, succesul pe termen lung depinde de capacitatea de a ajunge și trata persoanele afectate înainte ca boala să se răspândească și să devină mai dificil de gestionat. Programele de depistare precoce, accesul universal la tratament și suportul continuu pentru pacienți sunt fundamentale în acest sens.
Programele de informare și conștientizare publică sunt, de asemenea, vitale. Acestea pot ajuta la demistificarea bolii, la reducerea stigmatului asociat cu TBC și la încurajarea persoanelor care prezintă simptome să caute ajutor medical fără teamă sau rușine. În plus, educarea populației despre transmiterea TBC și despre importanța tratamentului poate reduce răspândirea bolii.
Eforturile de cercetare în domeniul TBC trebuie să continue și să se intensifice. Înțelegerea mai profundă a dinamicii de transmitere a bolii, a factorilor de risc și a modalităților de combatere a rezistenței la medicamente este esențială pentru dezvoltarea de strategii inovatoare de prevenție și tratament. România, având experți calificați și o bază solidă de cunoștințe în domeniul medical, are potențialul de a contribui semnificativ la aceste cercetări.
Un aspect cheie menționat de Lucica Dițiu este necesitatea unui „push politic” pentru a mobiliza resurse și a implementa programe eficiente de combatere a TBC. Fără un angajament politic ferm și un suport financiar adecvat, eforturile de combatere a tuberculozei riscă să rămână limitate în eficacitate. Incluziunea TBC în agenda politică națională și internațională este esențială pentru a asigura resursele necesare și pentru a implementa strategii de intervenție bazate pe dovezi.
Pandemia de COVID-19 a demonstrat cât de rapid pot sănătatea publică și sistemele de sănătate să fie copleșite de boli infecțioase. Lecțiile învățate din această experiență ar trebui să inspire o acțiune mai decisivă și mai coordonată împotriva TBC. Investițiile în infrastructura de sănătate, îmbunătățirea accesului la servicii medicale de calitate și susținerea cercetării sunt fundamentale pentru a asigura progrese semnificative în lupta împotriva acestei boli.
Citește și: Avertizare pentru sănătate: Cafeaua reîncălzită, un mare pericol!
În concluzie, abordarea tuberculozei în România necesită o strategie complexă și multidisciplinară care să cuprindă îmbunătățiri în domeniul sănătății publice, angajament politic, cercetare avansată și colaborare internațională. Eforturile concertate ale tuturor părților interesate pot contribui la eradicarea acestei boli și la îmbunătățirea calității vieții pentru milioane de oameni.
