Într-un raport extins publicat recent pe adevarul.ro, o investigație amplă a dezvăluit o criză de siguranță alimentară care afectează România, cu un accent particular pe piața roșiilor. Descoperirile subliniază o problemă îngrijorătoare legată de prezența substanțelor periculoase în roșii, care pare să traverseze granițele naționale, implicând produse importate și, posibil, practici dubioase de etichetare și distribuție.
Descoperirea Șocantă a Substanțelor Periculoase în Roșiile din România Expune Practici Îngrijorătoare de Reetichetare
Ancheta a început după ce teste de laborator au dezvăluit că roșiile vândute într-un supermarket din București și într-o piață din Craiova conțineau un număr alarmant de substanțe periculoase: 19 în cazul roșiilor provenind din Turcia și 13 în roșiile care pretindeau a fi din Italia. Această similaritate izbitoare în profilul substanțelor chimice între cele două loturi de roșii a dus la suspiciunea că roșiile etichetate ca fiind italienești sunt, de fapt, de origine turcească, mascate sub o etichetă preferabilă pentru a exploata percepțiile consumatorilor despre calitatea și siguranța produselor intracomunitare față de cele extracomunitare.
Andreea Stroe, realizatoarea emisiunii „Agrojurnal”, a oferit o perspectivă detaliată asupra acestei practici, sugerând că reetichetarea ar putea fi o tactică de marketing destinată să capitalizeze pe o presupusă superioritate a produselor italienești. Acest fenomen indică o lacună semnificativă în sistemul de control și reglementare al importurilor alimentare și al etichetării produselor.
Problema se extinde dincolo de simpla reetichetare a produselor importate. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a recunoscut dificultățile în asigurarea unui control adecvat asupra volumului enorm de produse alimentare importate care intră pe piața românească. Cu resurse limitate și personal insuficient, ANSVSA se bazează pe colaborarea cu laboratoare din Bulgaria pentru testarea produselor importate, ceea ce ridică întrebări despre eficacitatea și cuprinderea controalelor de siguranță alimentară.
Într-un efort de a adresa aceste preocupări, au fost anunțate teste suplimentare și pentru roșiile care pretind a fi de origine românească, existând suspiciuni că unele dintre acestea ar putea fi, de fapt, importate și reetichetate pentru a profita de pe urma percepțiilor pozitive ale consumatorilor față de produsele locale. Andreea Stroe a subliniat posibilitatea ca roșiile românești, vândute la prețuri premium, să fie de fapt produse turcești, cumpărate la un preț mic și vândute cu un adaos comercial considerabil.
Citește și: Alertă internațională: Suplimente alimentare cu drojdie de orez roșu provoacă decese în masă
Această situație scoate în evidență nu numai riscurile potențiale pentru sănătatea publică, din cauza expunerii la substanțe chimice periculoase, dar și problemele mai largi legate de transparența și etica în lanțul de aprovizionare alimentar. Există un apel clar pentru o reglementare mai strictă, un control mai riguros și o transparență crescută în ceea ce privește originea și siguranța alimentelor, pentru a proteja consumatorii și pentru a restabili încrederea în sistemul alimentar. Această criză evidențiază nevoia urgentă de acțiune din partea autorităților, a industriei alimentare și a consumatorilor, pentru a asigura că alimentele care ajung pe mesele oamenilor sunt nu doar sănătoase și sigure, dar și autentic reprezentate.
Ecaterina
2 aprilie 2024 at 16:06
Oare când vom conștientiza că atât biodiversitatea, cât și sănătatea populației sunt asigurate cel mai bine prin sprijinirea țăranilor, care produc hrană sănătoasă? Niciun guvern postdecembrist nu s-a gândit să salveze gospodăria țărănească, care reprezintă adevăratul tezaur al României, alergând, în schimb, după cel depozitat la Moscova. Probabil, ultimul este mult mai facil de cărat prin paradisurile fiscale.
Pentru a evita importurile cu otrăvuri, ar trebui găsite de către „vajnicii” conducători anumite politici și strategii clare, pentru a pune în valoare gospodăria țărănească, care reprezintă celula de bază a întregii societăți românești. Se știe că țările care au avut gospodăria de familie bine pusă la punct (vedeți Elveția, Franța, Germania și Olanda) au trecut întotdeauna mai ușor peste crizele economice. Numai că noi preferăm să culegem castraveții și sparanghelul altora și să curățăm dorsalele seniorilor europeni, decât să ne întoarcem de unde am plecat: la opinci, la coasă, la sapă și la produsul natural autohton care este net superior față de cel care stă cu lunile prin rafturi, importat, tratat, injectat!